Virgil Diaconu – Fluturii Albaștri

Țara este în criză.
Dar tu ești singurul care ai primit aprobarea
să îți duci mai departe viziunile, fluturii albaștri,
mi-a spus îngerul meu păzitor.
Și dreptul la viață ți-a fost garantat în continuare.
Dreptul la viață cu acele în vene..
Stai liniștit, mi-a spus îngerul meu păzitor.
Cineva îți va strecura în fiecare zi sub cearșaf
o doză de glucoză, pentru a-ți duce mai departe viziunile,
fluturii albaștri.
Da, fluturii vor fi liberi să zboare prin piața cea mare,
unde primarul își împarte minciunile și sarmalele electorale.
Și forțele de ordine îi vor lăsa să zboare în voie!
Și chiar să apară la știrile de seară.
– Să nu crezi că ei au fost arestați
pentru „tulburarea liniștii publice”, așa cum se zvonește.
Să nu crezi, mi-a spus îngerul meu secret,
lustruindu-și tresele… Atâta doar că de-acum înainte
fluturii albaștri vor fi programați pe calculator,
pentru ca ei să zboare organizat, în pluton.
Și pentru ca niciun curcubeu să nu mai dea buzna pe cer,
de capul lui și fără acte în regulă.
Așa mi-a spus îngerul meu secret, dându-mi asigurări
că voi putea să lucrez mai departe la fluturii albaștri…
Cu acele în vene și cu tubul de glucoză primit pe furiș,
voi putea să lucrez mai departe.
Și poate că într-o clipă de neatenție a forțelor de ordine
fluturii mei vor umple iarăși cerul! Da, eu voi transmite
pe toate canalele vederi din sângele meu albastru…
Într-o clipă de neatenție a forțelor de ordine.
Desigur, eu voi amâna glonțul și de data aceasta.
Glonțul, acest suvenir din călătoriile mele occidentale.
Un suvenir pe care îl voi lăsa moștenire fiilor mei,
spre a le fi de folos la nevoie.