Subaltern să fii e fain –
Toți te scuipă și te calcă
În picioare ca pe-o cârpă
Cu scărbosul ei design.
Lămuriri îți cer întruna
Cei care au treburi la șef,
Unii intră ca furtuna,
Alții de vorbă au chef.
Vine unul și te-ntreabă:
„Unde-i șeful?. ” – și de nu-i –
„.. Unde-i dus și cu ce treabă,
Când se-ntoarce dumnealui?. „
Uite-o doamnă.. domnișoară..
Naiba știe ce mai e,
Că fardată e și zboară
Prea pe sus nu știu de ce.
Cred că-i este vreo amantă –
Ne rămâie ca secret –
Căci când m-a privit odată
Mai că m-am împrăștiet..
Mi-a mai zis ceva, frumoasa
Nu contează ce că m-am
Trezit albiu la față
Și deloc nu auzeam.
Nu-i nimic. S-a dus și asta –
S-a trecut. Când vine șeful
Îmi zâmbește arătându-mi
Colțișorii cu încetul.
Însă, nu asta mă doare..
Altceva e la mijloc,
Eu, un șef am, ca atare
Dar prea mulți îi stau în loc.
Peste șeful meu, mai mare
Este doar un singur șef,
Însă-al doilea – mai tare
Mă strunește -.. super-șef..
Uite-așa îți treci din zile
Și te ștergi încet din lut,
Și regreți amar, copile
Că nimic mai n-ai făcut..
Și se scurge din viață,
Te prefaci în infinit,
Ești o clipă dimineață
Și-ntr-o clipă asfințit..
25 august 1995
Domnului A. V.
Sensul versurilor
Piesa descrie viața unui subaltern umil, supus abuzurilor și presiunilor din partea superiorilor. El regretă că timpul trece fără a realiza ceva semnificativ, simțindu-se insignifiant și efemer.