Villy – Pe umerii mei.
Alerg de mult și totuși mă găsesc la început de drum
Ecoul de șoapte în urma mea ce îmi spun „Trecutul e în fum”
Culori ce vin și trec într-un decor
De mult obositor
Doar eu ce știu ce simt acum
Am pierdut tot ce aveam mai bun
Ușor.
Priveste înainte, niciodată înapoi.
Când timpul mă presează, mă grăbesc, mă grăbesc
Doar o viață am vreau s-o trăiesc, s-o trăiesc
Eu știu că am să pierd, mă feresc, mă feresc
Și mă gândesc că poate odată am să reușesc.
Mă ridic din nou dar simt că obosesc
N-am timp nici să zâmbesc
Durerea ce mă apasă s-o opresc
E tot ce îmi doresc
Cortina se deschide, dovedesc
Nu am să cedez
Mă culc când alții se trezesc
Eu plâng atunci când crezi că mă distrez
E un gol. Nu mă las dus de valul sentimentelor.
Când timpul mă presează, mă grăbesc, mă grăbesc
Doar o viață am vreau s-o trăiesc, s-o trăiesc
Eu știu că am să pierd, mă feresc, mă feresc
Și mă gândesc că poate odată am să reușesc
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de oboseală și resemnare în fața greutăților vieții, dar și o determinare de a continua, în ciuda obstacolelor. Artistul descrie o luptă interioară cu durerea și presiunea timpului, dar refuză să cedeze.