Măi sergente vânător,
Un’ ți-o fi soarta să mori?
În vârfuțul muntelui,
În bătaia vântului.
Sergente, cin’ te-o jeli?
Tunul când l-o bubui.
Sergente, cin’ te-o-ngropa?
Tunul când o exploda.
De vrei, maică, să mă vezi
Hai până-s holdele verzi,
Că dacă s-or secera
Mi-i căta, nu mi-i afla.
Mătură vatra la foc
Și seamănă busuioc,
De-o ieși, măicuță, rar
Să știi că trag la amar.
De-o ieși, maică, frumos
Să știi că sunt sănătos,
De-a ieși, măicuță, des
Să știi că mă chinuiesc.
De-ai ști, maică, chinul meu
N-ai mai dormi noaptea greu,
Te-ai scula la miezul nopții
Și mi-ai ruga ceasul morții,
Te-ai scula la miez de noapte
Și mi-ai ruga ceas de moarte.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul unui soldat de mama sa și presimțirea morții pe câmpul de luptă. El își imaginează durerea mamei și o îndeamnă să-l caute cât încă mai este timp.