Nu am nimica de dorit
Nimica de-a petrece
Decât pe mândra de iubit
Și-apoi mormântul rece.
Și pe mormânt să-mi semănați
Un strat de viorele
Să știe lumea c-am trăit
Cu patimile mele.
Și pe mormânt să-mi semănați
Un strat de busuioc, mai
Să știe lumea c-am trăit
Câta, și far’ noroc, mai.
Un singur lucru nu uitați
Stejarul la picioare
Să știe mândra draga mea
Că inima mă doare.
Iar când vântul v-a apleca
Stejarul la pământ
Să știi mândruțo draga mea
Că eu am putrezit
Să știi mândruțo draga mea
Că eu am putrezit, mai
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința unui om de a fi iubit și amintit după moarte. El cere să fie înconjurat de simboluri ale iubirii și ale amintirii, precum flori și un stejar, pentru ca iubita lui să știe că inima lui a suferit.