643445523456433
643445523456433
643445523456433
643445523456433.
Am note mari, dar nu-mi place nimic
Sunt un număr într-un sistem
N-am voie să-ntreb, învăț pe de rost
Numai proștii întreabă, e rușinos.
Școală, îți amintești
Ce mic eram, cum mi-ai promis c-ai să mă crești
Școală, cum naiba vrei să cresc
Dacă e o rușine să greșesc.
643445523456433
643445523456433
643445523456433
643445523456433.
Am 16 ani și aș vrea să dispar
Undeva unde să pot conta
Tata, dacă te sună azi, spune-le că-s plecat
Azi chiulesc, pentru că m-am săturat să ascult, vreau să gândesc.
Tată, nu-ți fie frică
Există viață după nota mică
Școală, cum naiba vrei să cresc
Dacă e o rușine să gândesc.
643445523456433
643445523456433
643445523456433
643445523456433.
Pe de rost, pe de rost, pe de rost, ca un prost
Nu mai vreau pe de rost, pe de rost, ca un prost
Deci, școală, la revedere
Ești prea departe de visele mele.
Școală, la revedere
Mă duc să învăț de la visele mele
Sensul versurilor
Piesa exprimă frustrarea unui adolescent față de sistemul educațional care încurajează învățarea mecanică în detrimentul gândirii critice și a creativității. El alege să-și urmeze propriile vise și să învețe din experiențe personale, respingând conformitatea impusă de școală.