Într-o seară târzie, pustie de dor
Am găsit alinarea spre zori.
Un vis curat m-a alintat
Iar ceața din zori a dispărut.
Nu pot să cred că m-am îndrăgostit (m-am îndrăgostit)
De o imagine ce o port doar în gând
O iubesc la disperare
Vis curat, înger de floare.
Alintă-mă te rog cu vorbe dulci
Nu râde, nu regreta
Sărută-mă chiar dacă o faci doar în gând
Am să te simt că ești aici.
Nu pot să cred că m-am îndrăgostit
Fața și ochii mi s-au limpezit.
Te iubesc la disperare
Vis curat, înger de floare.
Nu pot să cred că m-am îndrăgostit
De o imagine ce o port doar în gând.
O iubesc la disperare
Vis curat, înger de floare.
Nu pot să cred că m-am îndrăgostit
Fața și ochii mi s-au limpezit.
Te iubesc la disperare
Vis curat, înger de floare
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de îndrăgostire de o imagine idealizată, un vis frumos. Naratorul găsește alinare și dragoste într-o imagine pe care o poartă în gând, un "înger de floare", și tânjește după o conexiune reală cu această imagine.