La Salva-n deal, nu pe șes,
Domnul Iisus Și-a ales
Loc frumos de mănăstire
Pentru-a noastră mântuire.
Mănăstire-n loc prea sfânt
Lăsat nouă pe pământ
De Iisus Mântuitorul
Ca s-alerge tot poporul.
Într-o grădină frumoasă
Domnul Sfânt și-a ales Casă
Așezată pe deal sus
Mai aproape de Iisus.
Drumul Crucii dacă-l sui
Pe cărarea Domnului
Vei putea ajunge Sus
Unde-i Marele Iisus.
Ioan Botezătorul, sfinte,
Ce te rogi cu dor fierbinte,
Roagă-te și pentru noi
Că suntem în mari nevoi.
S-avem dar, s-avem credință,
Să fim tari în suferință,
Să ducem pe-acest pământ
Crucea până la mormânt.
Când dincolo ne vom duce
Să ne dai Fiului Dulce,
Maică Sfântă, să ne iai,
Să gustăm Cerescul Rai.
Du-ne-n Patria Cerească
Din lumea cea pământească
Să-Ți cântam cu bucurie:
Amin, Doamne! Slavă Ție!
Sensul versurilor
Piesa este o rugăciune adresată divinității, exprimând dorința de mântuire și apropiere de Dumnezeu. Se menționează importanța credinței, a rugăciunii și a urmării căii lui Iisus pentru a ajunge în Rai.