Valeria Peter Predescu – Balada Lui Tănase Todoran (Varianta Radio)

Sub un deal cu stejăriș,
lângă Salva pe-un podiș,
Într-o zi de primăvară
grănicerii s-adunară
Ca să puie jurământ,
zor de la guvernământ.
Generalu-mpărătesc
și-un vlădică românesc
după slujbă i-o oprit
și pe toți i-o sfătuit
jurământul să-l depună
c-apoi toate-or merge strună,
Steagul când s-o aplecat
un bătrân o-ncălecat,
Moș Tănase Todoran,
ne-nfricatul veteran,
iese-n fața lor călare
și rostește-o cuvântare:
– Nu primim al vostru sfat,
ne-ați mințit, ne-ați înșelat
ca și-atunci când am intrat
grăniceri la împărat,
pe minciuni împărătești
nu dăm brațe voinicești.
Moș Tănase Todoran,
ne-nfricatul ardealean,
ani el număra o sută
și-aceea-i de mult trecută,
Către-ai lui se întorcea
și din grai așa grăia:
– Sloboziți puștile jos!,
poruncește el tăios,
apoi iar le ridicați
și spre domni să le-ndreptați!
Grănicerii-l ascultau,
puștile le aruncau,
și în loc de jurământ
le trântiră la pământ,
apoi iar le ridicară
și spre domni le îndreptară,
domnii rău s-o-nspăimântat
l-asta nu s-or așteptat
de la-nalta-mpărăție
o venit o comișie
și pe mulți îi judecară
fește care cum să piară
unii-n temniță băgați,
opt să fie spânzurați,
Ne-nfricatul ardealean
el s-o sfârșit tras pe roată
plâns și azi de lumea toată.
Mândru câmp bătut cu rouă,
îi jelesc fecioare nouă
și nouă feciori voinici
pe cei omorâți aici,
lângă Salva pe mocirlă,
și codrul plânge de milă,
pe vârful Țibleșului
cântă puiul cucului
și-așa cântă de cu jele
gândești că Țibleșul piere.