Cam trecut prin atâtea cacaturi și nimeni lângă mine
Să-mi zică „unchiule o faci bine” sau „nu faci bine”
Totul doare, îți jur pe tot ce am.. e ciudat
N-am simțit vreodată distanța. Toate-mi sar în cap.
De la o vreme, intru-n pâine, și îți zic că nimeni
Să m-aline, sau să-mi țină un gând bun pentru mâine
E ciudat că nici nu vreau? Toarnă-mi să beau că nu refuz..
Dar nici să nu te văd cu nasul pe sus. Mă scuzi. M-auzi?.
Sunt crescut de luna plină, duc în spate o lună plină
Cu necazuri, doamne aș vrea să-mi auzi rugăciunea..
Că sunt pierdut
Și mă tot lupt
Ce tot am?
Tot ce n-am avut..
Arăt atât de multe
Și nu spun nimic ca într-un film mut.
Îți întind detaliile pe masă, tot mă consideri vinovat
Îți jur că sunt curat și n-am păcat ca un suflet avariat
Regret tot timpul acordat coardelor dezacordate
Nu vreau să mor, dețin informații importante, umanitate.
Simt durerea, și mi-e frică, bate inima la tobe
Asta trăiesc, mă hrănesc cu versuri sumbre și macabre
Reprezint tot ce însemn, nebunia-n apogeu
Tot ce e reprezintă soarele se află-n sufletul meu.
O stradă întunecată unde cândva erau copii, flori
Reprezintă sărăcia și necazul, câini morți, ciori
Și teama de a o traversa, sentimentu’-i viceversa
Aici ne-am născut, tot aici am murit. Viața pe vers, a?.
Ești nesimțit.. când viața-ți dă să ai, să mulțumești
Da-te-n p**a mea cu argumente științifice, înnebunești
Cred în mine și-n îngerul meu, muzică reală
Nu versuri făcute-n repezeală, instrumental din greșeală.
Am o viață chiar nasoală, vina mea e colosală
Nu mă plâng, doar mă descarc în fiecare seară
Și-ți dau să asculți.. că ești sadomasochist
Îți place să-ți rupi sufletu-n tine și te ții mereu închis.
Băi fratelo, îți zic să te dezvolți pe plan mental
Că nimeni nu va fi lângă tine, și o să ai mulți dușmani
Că atunci când o să ai propria părere vor sări la gâtul tău
Ca niște dulăi, pentru că decât să-i contrazici nu-i nimic mai rău!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o luptă interioară profundă, o stare de deznădejde și o confruntare cu realitatea dură a vieții. Artistul se descarcă prin versuri, reflectând asupra trecutului, prezentului și viitorului incert, într-un context social dificil.