Dimineața geamuri aburite de tramvai
În care stau înghesuit de mii de fețe plictisite
Magica sclipire o găsesc în ochii tăi
Atunci când inima descarcă-n piept o mie de bătăi.
Pregătit, dar poate derutat,
Încordat, dar totuși relaxat,
Evadez, spre tine pedalez,
Vreau să te-abordez.
Haide să ne întâlnim la statuia lui Matei Corvin și hai să hoinărim prin universul citadin
Porumbei aterizează, norii peste noi dansează atunci când noi doi în ochi ne privim.
O revistă de la supermarket studiezi,
O privești înmărmurită, parcă nu-ți vine să crezi.
Imagini din carpeta cu rapița din serai, în care evadăm în noapte galopând pe 6 cai
Mă trezesc, dar poate tot visez, fac un pas, dar nu înaintez
Maghidez atunci când evadez,
Vreau să te-abordez.
Haide să ne întâlnim la statuia lui Matei Corvin și hai să hoinărim prin universul citadin
Porumbei aterizează, norii peste noi dansează atunci când noi doi în ochi ne privim x2
Sensul versurilor
Piesa descrie o întâlnire într-un cadru urban, amestecând realitatea cu fantezia. Protagonistul visează la o conexiune profundă cu persoana iubită, evadând din cotidian.