Tot ce-am avut s-a stins cu tine
Prin nopți în care doar parfumul tău a rămas.
Ce greu e totul când nu te văd,
Iar gându-mi zboară la tine..
Doar umbre-n jur și liniștea mea,
Poze pustii ce ard urme.
Oriunde-aș fi nu pot să găsesc
Clipe în care să treacă
Tot ce-am trăit, ce simt, și mă-nec
Din mers cu lacrimi amare.
Simt iar un gol în piept și vreau
O clipă să te-ating.
Și nu pot să fiu, să merg, să știu..
Dar stau și-aștept să vii…
Tu ai rămas înger în lume,
În praf de umbre..
Doar un vis frumos..
Tu ai rămas înger în lume,
Oglinzi iar adună
Viața noastră și tot ce-a rămas..
Cu pașii grei mă pierd în priviri,
Dar totu-n jur e uitare..
Nu vreau să plâng, să șterg, să gonesc
Din cer cuvintele tale.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și dorul profund resimțite după pierderea unei persoane dragi, idealizată ca un înger. Naratorul se simte copleșit de amintiri și incapabil să depășească absența acesteia, trăind într-o stare de melancolie și așteptare.