Pe pământ se așterne azur
Luna plânge printre nori
Cerul negru seamănă cu albe șoapte
Ziua iar dispare-n fum
Te știu singură acum
Îngeri îți trimit în fiecare noapte.
Refren:
În gândul meu
Te văd mereu și raze tot sclipesc
La pieptul meu acum
Se termină-al tău drum
Și-ți spun iar:
Te iubesc!
Când noaptea iarăși mi te va răpi
Nu-i nimeni să te-aline
În suflet chipul tău îmi va zâmbi
Și sunt iar lângă tine
Și mă uit spre răsărit
Văd cum soarele a ieșit
Zorii apar iar norii se transformă-n fum
Valul negru a căzut
Înc-o noapte a trecut
Roua zilei te-a adus la mine acum.
Refren:
Când noaptea iarăși mi te va răpi
Nu-i nimeni să te-aline
În suflet chipul tău îmi va zâmbi
Și sunt iar lângă tine.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și dragostea pentru o persoană pierdută, invocând imagini ale nopții și ale îngerilor. Vorbitorul găsește consolare în amintirea chipului persoanei iubite și în speranța reîntâlnirii.