Sunt perfect ca apa
Perfect ca vântu’
Perfect ca povestea
De când Cerul și Pământu’.
Sunt perfect povestit
Perfect construit
Cică toți suntem la fel
Perfect greșit.
Sunt perfect judecat
Perfect adevărat
Perfect ca iubirea
Jocul vostru preferat.
Perfect eșuat
Perfect repetat
Când doi bătrâni se duc
Doi copii se nasc.
Perfect de neuitat
Perfect subestimat
Că tot ce-i viu, e limitat
Contractul e semnat.
Sunt perfect în istorie
Perfect în decizii
Nu-mi pasă de războaie
De cultură sau religii.
Sunt perfect ignorant
Dar perfect elegant
Sunt perfect sărac
Cum sunt perfect bogat.
Sunt perfect mai puțin
Dar perfect mai mult
Perfect ca toți
Și ca nimeni, în curând.
Sunt perfect nemachiat
Perfect neoperat
Perfect indulgent
Cu toți care-au încercat.
Crezi că mă cunoști când te uiți la ceas
Diferența e că știu cât ți-a mai rămas
Crezi că mă cunoști, crezi că mă cunoști
Când eu știu deja unde și cine ai fost.
Banii nu te scapă, faima, piatra seacă
Sărăcia-i scumpă, viața e o lampă
Vino cât e caldă, acum sau niciodată
Fiindcă, atunci când vine rândul meu, nimeni nu scapă.
Mi se zice Timpu’
Atât de complicat
Dar atât de simplu.
Mi se zice Timpu’
Fericirea și durerea ta îmi poartă chipul
Mi se zice Timpu’
Sensul versurilor
Piesa explorează natura complexă a timpului, prezentându-l ca fiind perfect în toate aspectele sale, atât pozitive, cât și negative. Timpul este văzut ca o forță implacabilă, indiferentă la bogăție, faimă sau statut social, și care guvernează viața tuturor.