Traian:
Zi-mi de ce
Timpu’ ăsta tâmpit așa de repede trece?
De ce am impresia că nimeni nu-nțelege
Ce scriu de la 10 până se ivesc zorii dimineții?
De ce m-ascund în cochilie ca melcii?
Sunt amenințat, nu mai vreau să iert
Pierd atâtea, și-ncep să mă cert
Cu mine… Și când mă uit în jur, nu mai e nimeni
Parcă bat la aceeași ușă care nu se mai deschide…
E-nchis, da? O să plec, n-o să pierd timpu’
Oricum n-aș putea să intru!
Mi-e frică, și stau singur..
De ce oamenii dragi mie primii pleacă?
Și de ce îi mai aștept să se întoarcă?
Ce a fost trece
Cu greu, dar se șterge
Și totuși de ce n-am sunat, să văd cum îi mai merge?
De ce continui să ascult de sfaturi
Când sunt apt să mă bag singur în rahaturi?.
Refren X2 (Traian) :
Crede-mă, că dacă plec, eu uit de tot
Și nu mă-ntorc
Chiar și de s-ar găsi antidot
Când nu mai pot
Dacă rămâne s-ajung anti-tot
Și n-o să mai fiu în stare eu să mă suport….
C. O. D. :
Oare de ce ființa mea din trup vrea să plece?
Înainte mă-nneca în patimi, acum vrea să mă sece
E lege: când timpu’ trece
Începe să te renege
Mulți îmi calcă pe ace, și ajung singuri să se lege…
Uitând de voința mea, vreau liniștea promisă
Timpule, ți-ai bătut joc când eram cu mâna-ntinsă
De asta sunt scârbit,
Din vina ta am ajuns un ipocrit
Bun de nimic!
Și te-aștepți să nu te lovesc pe beat?
Întrebări ard în van, cu răspunsuri în indigo
Și te miri de ce trag tot pe sfoara precum de-un flamingo…
Asta-i cale fără sens
Ce duce sigur la regres
Că-n timp ce stai pe loc, tre’ să-nveți din mers!
Vreau viața cu cântec, în care moartea-i descrisă
În lipsa de ocupație, rămân ca luna în eclipsă…
Adopt ura din trecut, și tu te-ntrebi de ce
Îmi număr toate zilele frumoase pe degete?.
Refren X2
Sensul versurilor
Piesa exprimă o serie de întrebări existențiale și regrete legate de trecut, pierderi și dificultatea de a înțelege sensul vieții. Artiștii își exprimă frustrarea și dezamăgirea față de trecerea timpului și impactul negativ al experiențelor trăite.