Pornit-au inimi singuratice
De tineri şi fecioare,
Să dea de urma fericirii,
În lumea asta mare.
Şi fiecare se pierduse
Pe-un drum deosebit,
Deşi spre fericire nu e
Decât un drum menit.
Şi singuraticele inimi
În lunga rătăcire.
Pierit-au multe.. şi nici una
N-a dat de fericire.
Din stolu-ntreg doar două inimi
În goana lor nebună,
Au întâlnit-o, — dar acelea
Merseseră-mpreună.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre căutarea fericirii și despre faptul că aceasta este mai ușor de găsit atunci când oamenii merg împreună pe același drum. Singurătatea duce la pierdere, în timp ce unitatea aduce împlinire.