Acum știu că-i prea târziu,
Măcar o dată aș mai vrea să fiu,
De ce-ai plecat, cum de-ai uitat
Să țin brațe, ce cred că-i al meu
Ce mi-ai promis cândva, că stai mereu
Zâmbetul dat, visul uitat.
Privesc pe geam, te văd cum vii
Ușa-i deschisă, mă doare că știi
De ce n-ai intrat, te-ai îndepărtat
Mă înec în poze, citesc o amintire
Lumea-i nefastă, urăsc din iubire
Oricum nu te am, nici acum nici peste un an.
Orice aș face, orice aș spune
Orice ai știi
Tu n-ai să mai vii
Orice ți-aș da, oricât m-aș schimba
Cât te-aș privi
Tu n-ai să mai fii.
Ți-am spus printre șoapte
Cuvintele-s grele
Zi și noapte
Mă pierd printre ele..
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul profund și durerea cauzată de o despărțire. Naratorul își amintește de promisiunile făcute și se confruntă cu realitatea că persoana iubită nu se va mai întoarce, simțindu-se pierdut și copleșit de amintiri.