vrajitor – Versuri.pro

Grigore Vieru - Umana Algebră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

O, tu, vrăjitorule
algebric!
Tu, care simți cifra
cum simțeau bunicii tăi
bulgărul de pământ
fărâmițat între degete,
tu, care auzi sunând
inelul tău
radical,
cum mireasma aude sunând
inelul ei atingându-se
de cristalul paharului,
tu, care știi să înmulțești
și să aduni vectori,
monomi, matrice, mișcări!
Adună, rugămu-te, și înmulțește
și sufletul nostru,
înmulțește devremele,
adună trecutul,
înmulțește cerul,
strălucind ca un nimb,
și, dacă poți,
adună pe cei dispăruți
înainte de timp.

Petrica Matu-Stoian - De-O Lună și Mai Bine

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De-o lună și mai bine
Nu știu, Doamne, ce-i cu mine {bis}.

Refren:
Că nu-i nici boală, nici durere
O fi patimile mele {bis}.

M-am dus la un vrăjitor
Și mi-a zis că am să mor {bis}.

Refren:
Dacă mai stăteam o noapte
Mă duceam singur la moarte
De-o fi pus blestem pe mine
Cât trăiesc nu știe nimeni.

Vrăjitor, mai vrăjitor
Dezleagă-mă să nu mor {bis}.

Refren:
Dezleagă-mă de blestem
Că de moarte eu mă tem {bis}.

Dacă mai stăteai o noapte
Te duceai singur la moarte {bis}.

Refren:
Am iubit și-am lăsat
Și-am făcut mare păcat
Am iubit și-am părăsit
Dumnezeu m-a pedepsit

Omar Khayyam - O Vrăjitor Ia Un Ulcior și-O Cupă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

O, vrăjitor, ia un ulcior și-o cupă, / Să stăm pe malul râului, făr-a vorbi! ... →

Sorinel Pustiu - Adeline, Cataline, Nicolete…

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Adeline, Cataline, Mirabele, Manuele
Balerine, manechine toate umblă după mine
Vipuri și fotomodele cad la picioarele mele.
[REFREN]
Adeline, Cataline, Nicolete, și Cristine
Mirabele, Manuele și mai am și Daniele
Balerine, manechine, toate umblă după mine
Vipuri și fotomodele cad la picioarele mele.
Cel mai mare, cel mai mare vrăjitor
Sunt idolul femeilor
Am un caiet așa de mare
Cu nume de domnișoare (bis).
[REFREN] Bisx2.
Eu am bagheta magică
Toate femeile mă caută
Femeile și banii se lipesc de mine
Că sunt bărbat cu gusturi fine (bis).
[REFREN]bis x4

Florența Albu - Himera Nisipurilor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Amurguri – ceasul care ruinează
cetăți și pași
și vise la țărm,
amurguri – nisip monumental!.

Trece prin mijlocul cetății Vrăjitorul,
cântărețul din flaut –
o muzică fragilă iscând, poate o ardere,
– nu simți cum risipește?.

Nu vuiet obsedant, nu prăbușiri –
abia de se aude roșul
armonic, cenușiul grav, ultramarinul
– ultrasunete
insinuând în noi:
gustul somniei, lenea moale,
uitarea-ncenușată blând.

Și valurile dorm la țărm
și păsările-și simt aripa
îngreuiată de mult calm;
se depărtează Vrăjitorul
cântând prin mijlocul cetății
și roșul cade în nisipuri
– ce pulbere, ce scrum subțire! –
amurg hipnotic – deslușim
cu vârful degetelor oarbe
– o muzică, poate o ardere.

Ion Pillat - Farmec

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Cu ape verzi-albastre, fără teamă,
Foșnind prin ierburi, izvorând pe prund,
Ies șerpii – când din fluierul rotund
Întărâtarea lor umbrit o cheamă.
Urmând în modulare strania gamă,
Înmlădieri viclene îi răspund –
Și el, pierdut în iaduri fără fund,
Se-mbracă-n piei de vis ca-ntr-o năframă.
Stau, spice-n snop, înlănţuiţi de cântec,
Şerpii săgetând venin şuierător –
Şi iar învinşi alunecă pe pântec.
Pe când stăpân pe limba lor grozavă,
Cu meşteşug înalt, un vrăjitor
Alege viers de miere din otravă.

Ion Pillat - Vrăjitorul de Șerpi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Herencheu,
Berendeu,
Grozavior, stai pe loc!
Sub soarele-n amiază e lacul de platină
Şi joardele luminii îl bat cu vergi de foc.
Stă lopătarul oacheş tăiat într-o tulpină
Străveche, cum e lotca greu pironită-n loc.
Pe luciul apei, negru, un sfârc de bici în plăsnet
Străfulgeră topirea… Pescarul l-a simţit.
Se-apleacă, mormăieşte descântecul: de trăsnet
Atins, un şarpe-şi lasă inelul despletit.
S-a răsturnat, şi ţeapăn pluteşte, buturugă.
Dar omul mişcă buza, şi vorba veche iar
Se duce, ca jivina deplin să-i fie slugă.
Din ape se ridică un cap triunghiular,
Alunecă în luntre năpârcă blestemată,
Pe braţe e brăţară şi măr rotund în sân,
Şi omul giugiulind-o ca pe-un copil, i-arată
Şerpoaicele bătrâne cu şuierul păgân,
Ce-şi cheamă seminţia ieşind la gol de baltă.
Din milă iar şopteşte cuvinte de hrisov:
Şi şarpele, deodată desmeticit, tresaltă
Şi scapă ca săgeata pe lacul din Snagov.

Tudor Arghezi - Vraciul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Am un bazar de zări și firmamente
De cioburi noi de lună și planeți.
Aștri defuncți atârnă de pereți,
Împerecheați cu zeci de instrumente.
Tablouri fără dată, cărți, portrete,
Pendule-n care cucul s-a oprit.
Spade cu vârful ars și ruginit,
Icoane, plajuri, chivote, stilete
Am chei pe toate ușile-ncuiate,
Cântare, cumpeni și măsuri
De prețuit cenușile necercetate.
Din sufletul imponderabilei naturi.
Am site fine de cernut polenul
Împrăștiat cu-albinele pe bolți:
Unelte cu-ascuțișuri și cu colți.
Pentru găsit volumul, numărul și genul.
Corăbii ancorate-n câte-o mare,
Orașe grămădite-n crepuscul,
Câmpii întinse și pământ destul.
Subt clopotele câtorva pahare,
Hlamide albe, mitre și coroane
Pot unge papi, uzurpatori și regi,
Neamuri pierdute și vecii întregi.
Stau condensate-n rânduri de flacoane.
Un semn, și tâmpla cerului se-apleacă.
Un semn, și uraganul s-a trezit.
Un semn, și neamuri noi s-au zămislit!
Dar semnul mâna mea nu vrea să-l facă!
În farmacia mea atotlecuitoare
Aleanuri am la chinuri le-abia simțite,
Misterioase și nemaitămăduite,
Pe când prin jur se naște lumea șubredă și moare.
Pe șesul negru cu lumini de ceară.
Pot frământa din tină și scuipat
Un nou Adam, gigantic și nerăzbunat.
Aștept, îngenunchiată, plebea să mi-l ceară.
Eu mă fălesc că nu vând ca atâția
Tezaurele mele. Nici nu știu
Dacă pe piață Dumnezeu cel viu
S-a ieftinit mai mult decât tărâțea.
Mormânt închis la zgomotul de-afară,
Contemplu-a cârtițelor bucurie
Lingându-și puii cu idolatrie.
Băloși, subt steaua mea polară.

Alain Bosquet - În Fiecare Pasăre Dormea un Munte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

În fiecare pasăre dormea un munte.
Din fiecare mână şarpele sfânt
mânca sare. Şi-n fiecare uliţă din port
un bătrân episcop punea-ntrebări unui copac.
Gol, goluţ era vinul şi aproape de fluviu,
jelite, savanele dispărute
din timpul când întâlniseră zăpada.
Nu era pic de foc, şi vrăjitorul
şi-a luat nevastă, -atunci, oraşu-n flăcări.

Alain Bosquet - În Port Corăbii Mari Tușeau

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

În port corăbii mari tușeau
Și, lună comestibilă, regina,
îl dezmierda pe vrăjitor cum se dezmiardă
o girafă cu nara rănită.
Pentru a opta oară, zorile emigrau
printre neguțătorii care vindeau din nou
platanilor trași pe sfoară frunzele moarte.
În cușca-i de foc, acvila-mpărătească
se mulțumea c-un orizont pătrat.
Nevinovații-au fost cu-asprime pedepsiți:
orice femeie în fântână s-a schimbat,
și-n cactus fiece bărbat. Pe urmă-a fost spălat,
să-i placă iar, grumazul cerului.