Versuri corectate și adnotate
Întoarcerea lui Mihai.De la lungi războaie, Mihai cu mărireIntră-n capitală cu a lui oştire.El se urcă-n tronu-i mândru ocolit.Cei ce au puterea astfel i-au vorbit:– „Doamne! Focul arde în această ţară.Încă ieri cu ură mulţi se răsculară.Dar răzvrătitorii s-au întemniţatŞi prin zelul nostru ţara a scăpat.”– „Voi zdrobi răscoala ce ţara urăşte;Dar voi sparge încă … Citește mai mult
Într-o Sfântă DuminicăȚara-n pradă mi-o prădatDar din țara ce-o prădat?Cheile RaiuluiȘi razorile soarelui.Și Raiu- s-a-ntunecat,Iar iadu- s-a luminat.Dumnezeu s-a spăimântat,Peste lume s-a uitat.Cine-n lume s-a aflat?… cel viteaz.El bine seama mi-a luat,La părinți a alergat,La icoane s-a-nchinat,Cu părinții s-a iertat,Cu părinții și cu frațiiȘi cu dalbele surori!Fuga-n grajd că mi-a dat,Pe Murgu- l-a deslegat.L-a-nfrânat și … Citește mai mult
LEGENDAde COMPACT.Trăia un om ce-avea curajul să ataceOrice dușman care-ar fi vrut hotarul să-i încalceUn loc ascuns, de nepătruns, chiar urma lui se pierdeCăci muntele-l ascunde și ochiul nu-l vede.Viteazul stă departe dus cu gândurile toateCând luna sus pe negrul cer i-arată-n miez de noapteAude apoi cum frații săi îl strigă și îl cheamăCăci vor … Citește mai mult
Ageră, vitează-n toate,Retezând dușmana gheară,Spada lui făcea dreptateCu iubire pentru țară.
Când ajunse mai aproape de cetatea Semangan,șahul și mai-marii-aflară că pe jos veni Rostam,cela ce coroane-mparte, iar la vânătoarea-i Rakșnici o urmă! Căpetenii, șah și cei ce poartă-n capdiademuri alergară să-l întâmpine grăbiți;când l-au fost zărit își zise fiecare: „E Rostam,ori al dimineții Soare?” șahul cel din Semanganîi ieși pe jos nainte și urmat de … Citește mai mult
La Chinitas-cafe, îi aruncăPaquiro lui fra-su-n obraz:„Sunt mai țigan decât tine, mai torero și mai viteaz”.La Chinitas-cafe, Paquiro,Îi zise lui Franscuelo:„Sunt mai viteaz decât tine,și mai țigan, mai torero”.Ceasul își scoase Paquiroși astfel vorbi cu-al său frate:„Trebuie acest taur să moarăpână la patru jumătate”.Când patru în stradă-a bătutieșiră din cafeneași-un toreador renumitPaquiro în stradă era.
Ca-n sfântul duhPe viteazul de pe cracăBâțâielile-l dezbracăPână sub șezut, frumosul,Și-i amestecă-n văzduhPetic de peticPuțin câte puținPuțin câte puținSusul cu josulIndestructibil esteticAmin
Viteaz în vremurile buneȘi-a scos și surlele să sune.La vreme rea, se trage în găoace,Gândește-adânc, înflăcărat, și tace.
N-ați auzit de-un Jian,De-un Jian, de-un oltean,De-un hoț de căpitanCare umblă prin păduriCu doisprezece panduri,Cu ghiebe și cu poturi?El ia miei de la ciobani,Armăsari de la mocani,Fără plată, fără bani!Și pândește la strâmtoriDe despoaie negustori,Și tot prinde la boieriDe-i curăță de averi!Toți de dânsul că fugeau,Toți de el se jeluiauLa domnul, la Caragea.Domnul potera-adună,După hoț … Citește mai mult
Pintea-n munte să suie,Mândră curte zugrăve,Cu cătane-o d-îngrădea,Cu frunze-o acoperea.Numai Pintea ș-o strigat:– Dintre voi de s-a afla,De s-a afla carevaSă meargă la Baia MareDupă pită, după sare,După vin din cel mai tareCe beau domnii la gustare.Nimeni nu s-o mai aflat,Numai a Pintii fârtat;Numai el că și-o strigat:– Mere-oi, Pinteo, mere-oi eu,De mi-ai da tu … Citește mai mult