Versuri corectate și adnotate
Septembrieca o albină de aur cu elitre greleseptembrieca o vulpe furișă peste coline, peste vâlceleseptembrieca un șevalet pe care s-au șters degete vopsite-n cinabruseptembriese sting culorile încet ca într-un candelabru.E toamnăse-ntorc în pământ comorilețiganii își mănâncă viorileîn arbori parcă fremătă cirezipe drumuri e o surpare de monezi.Septembrieca o clinică galbenă în care se așteaptă ploiseptembrieca … Citește mai mult
REFREN.Vioara, fermecată, bună și rea.Vioara, este o ființă și eaCu sărbători și flori,Cu întristăriNoi suntem două surori. x2. 1.Știam de când m-am născutNatura-n jur s-o ascult,Căutam greierii până-n zori,Auzam viori.Părinții de ziua meaVor să-mi ia din oraș ceva.Eu vă rog să-ncercăm să găsim magazin de viori. REFREN.x2.O vioară fermecată. x2. 2.Știam de când m-am născutNatura-n … Citește mai mult
Toamna murind.Toamna în grădină își acordă vioara.Plâng strunele jalnic, lung și prelungȘi-n goala odaie acorduri ajung.Și plâng în odaie, și eu din vioară.Plâng strunele toate lung și prelung.Fereastra e deschisă, vioarele plâng.O, ninge, și toate se sting.Palidă, toamna nervoasă, cântând a murit.Îmi cade vioara și cad ostenit,Iar toamna, poetă, cântând a murit.
În Cremona ploua.Turle de roșii olane, turle subțirijucau pe-acoperișurile ude,ca niște chiparoși fumegând,ferestrele zvâcneau în aer, mute,numai bătrânul Stradivarius nu putea să doarmă,în casa lui veche de piatră,înconjurată de-o grădină fără arbori.Sub boltă pâlpâia o lumânare,și bătrânul cu buze de lemnsfâșia întunericul cu mâinile lui de lemnși vorbeacu lacrimi de lemn împietrite în barbă:„Auziți? Lemnul … Citește mai mult
Cel mai frumos tangouCel mai frumos din lumeCu tine l-am dansat cândvaȘi într-o noapte minunatăȚi-am dat toată dragosteaCel mai frumos tangou din lumeÎl fredonez de atunci mereuCa să-mi vorbească despre tineȘi s-aline dorul meuCând vreodată îl vei auziPoate că îți vei amintiCă tangoul care s-a învechitAltădată ne-a unitCel mai frumos tangou din lumeCu tine l-am … Citește mai mult
Nici viori, nici fluiere,nici ploaia prin plete să-ți suiere;în tăcuta noapte adâncăglasul tău nu se aude, nu încă….Din himericele bolți se aninăarmele nopții, stelele-n ruină;până la noi încă n-a pătrunsal codrului clopot ascuns.Cerestile drumuri,toate-s doar aburi și fumuri…Plimbă-te, pală, prin aurora,frunte a lucrurilor, luna mea, prora!.Dar vor veni! O, ce siguri,oaspeții în veșminte de friguri!Dar … Citește mai mult
Viori sunt femeile,tremur în palme răsfrânt.Le slăvesc și le cânt pentru sfârșitulde drum ce-l au pe pământ.Lemn moale, lemn sfânt! Viori sunt femeile,vibrație fără cuvânt,viori aprinse sub arcîn flăcări și fum.
Din mână în mânăO eșarfă de suneteAu venit ape mariCa niște câini cu limbile scoase.Printre arpegiile opriteCu norul lângă o fereastrăSă descifrezi o dimineațăDin florile-semne stenografice.Livezile străluciteÎn oglinzile fructelor, în cămarăȘi pe deasupra trec zileleCu vâsliri din aripi tot mai ostenite.Și umbrele din pădureFurișate în odaiePrintr-o lentilă a oreiPoți recunoaște trecutul.În armele vechiSe trezesc deodată … Citește mai mult
Lăuntric zvon ca viitoarea vioarăDin brazii, câți, de fierăstrău ucișiCu broateci, stele-n lac privesc crucișÎn mâl, la fund, cuvinte se-nfioară.O zi, o buclă pe acest tăiș?Acum, ca la-nceput, a câta oară?Pasăre, sângele, mai jos coboarăȘi intră sub pământ ca-ntr-un hățiș.Atât. Sub talpă va zvâcni o gușeUn os, un flaut, împietritul vinCu lacăt aurora ca o … Citește mai mult
N-am auzit-o, parcă, de mult…O ascult.Nădușala nopții curge pe geamuri.Plouă-n golurile din ramuri.Aș voi să găsesc o asemănareși caut în zgomote și murmure,În viori, în naiuri și ghitareEcoul nedeslușit și turbure.Noaptea s-a-ntunecat cu alte nopți în fund,și din noapte-n noapte, nopțile urziteCern ploaia cu nisipul măruntCa niște site.Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie,Se … Citește mai mult