Versuri corectate și adnotate
Când uiți de existență, de-orice gând,Le pierzi în haosul nimicului total;Timpul se-oprește și trăiești imponderal..Ești pururi punctul zero, nu exiști, e doar străfund.Alunecarea n-are nicio pârtie, culoare;Nu ești, n-ai fost, e vidul absolut.E fracție de-un vis de-o zi sub un minut..E doar extazul pur, necăutat, oprești numărătoare.Din tresărirea la real nu-ți faci iluzii;E doar pasaj … Citește mai mult
Vorbim de cicluri, roți și paranteze,de parlamente, urlete, de spații,crâmpeie filozofice și dinastii.Tăcerea a murit sub tâmpleuscate-n avalanșe de simbolurimult prea mult în cercuriși mult prea zgomotoase și verbale.Sugrumatele cuvinteadunate-n giulgiuri coaptede cavouri prinse-n frazecad pe scoici sparte-n deșerturi.Cântecul ce rupe vidulnu-i iluzia pierdută!
Tu nu vei înțelege niciodatăce-nseamnă să te iei de piept cu vidul,să-mbăţişezi absenţaca pe o cruce receridicată-n vântşi să visezi pe aripile disperăriică mergi la-nmormântarea propriei speranţe.Tu nu vei înțelege niciodatăce-seamnă când trăieştiîn partea fără soare-a unui zid,acolo unde totul este vidşi unde nu mai sunt nici zori,acolo unde nu eşti tu şi nu sunt … Citește mai mult
Obsesia culesului recoltei și nepăsarea față de Istorie sunt cele două capete ale arcului meu.
Mă gândesc la femeia pe care o iubesc. Fața ei s-a mascat, deodată. La rândul său, vidul e bolnav.
Adânc, o, străadânc suspin!Fereastră-n care nimeni nu-i!Lăcaș al nimănui,de propria-mi ploaie plin!.E prea târziu, e prea curând, ca ziduluiun rost să i se dea?Sau i-l dai tu, perdea,lințoliu-al vidului?
Să stăpânim lucrurile ca și cum ele n-ar exista,cu disperare să pornim la șuierătura lor.Ca în prăpastie m-arunc asupra ta.Călcările tâlharilor sunt îndrăzneliasupra vidului.Eu râd și plâng de-atâta gol,ținându-te de mână.Ne duce aerul pe-o piele cusută cu vinete semne.Și-acest pământ pe care-l locuim,și nerăbdarea de a termina totul,chiar și mirosul de cal deasupra tuturordar știu … Citește mai mult
E ciudat.S-a tras o ploaie de gloanțeîn noi și evantaiul lor nu m-a nimerit.Voi avea totuși la-ndemână certificatulde bună-purtarecu timbre în regulă ca să-l prezintcine știe cărui birocrat; și e probabilcă altceva nu trebuie. Ce-a fost mai rău s-a dus.Acum nu mai au rost documentele, acumchiar și mai binele e fără rost. N-a fostnimic, nimic-nimic … Citește mai mult
A dispărut și vidulunde odată puteai să te refugiezi.Acum știm că și aerule o materie care ne apasă.O materie imaterială, lucrul cel mai răucare putea să ni se-ntâmple.Nu e destul de plin pentru că trebuiesă-l populăm cu fapte, cu mișcăripentru a putea spune că-i aparținemși nu vom scăpa niciodată de el, chiar morți.Să-nțesezi cu obiecte … Citește mai mult
Pe bolta săracă de frunzese duc și vin șoarecii în perfect echilibru.Nu e unul care să ne cadă în supieră.Cred că au trecutprin ani mai multe generațiiîntr-o aproape simbiozăcu ocupanții de dedesubt.Desigur nu era mică diferențade status, de obiceiuri și limbă.De limbă mai ales. Înțelegereanu era mai puțin perfectă și nici o mâțăn-a experimentat mersul … Citește mai mult