Viața cotidiană – Versuri.pro

Dinu Flamand - Mit Sumerian

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ziua duhnește în bălării… dis-de-dimineață
te întorci cu borcanele de iaurt;
de îndată ce îmi vorbești naști un cosmos meschin:
ratele de plătit, gazele, pâinea palidă tot mai improbabilă…
Aduci acasă din troleibuz
toate privirile de contabil ce te-au fișat
acum, în anul bisect, în acest apendice al timpului.
Am citit că sumerienii făceau la fel:
nășteau toate lucrurile pronunțându-le.
Atunci, ce e golul din noi fără nume?
Și cum să numesc sufocarea de zi cu zi, ghimpele
aerului, apa tulbure pe care o refuză și aspirina…
Spune tu, isteațo, cum se pronunță „mâine”
când nu știm cum să-l ademenim pe sub ușă
cu magnetul?

Costel Zăgan - Ps

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Azi dimineață toaleta era înfundată Și
folosind un baston de lemn să scormonesc
prin toate rețetele de dulceață de
căpșuni (momentan hârtia noastră igienică)
și vreo câteva kilograme de rahat
ca să degajeze vasul Mai târziu dragă
Kitty bastonul a fost gazat
Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK

Deliric 1 feat Cedry2K - Povești Cu Noi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Deliric:
Ți-ai uitat frumusețea-n Photoshop,
Prea mult airbrush,
Bagi prea mult Mc, te-ngrași.
Faci prea puțini pași, stai cu mâna pe volan,
Ai pus mâna p-un Logan, încă speri la un Mertzan
Cu motorul cel mai mare, de-ndată ce dai de bani,
Să poți da găuri în ozon, Dan Balan.
Și poza din Bamboo să ți-o bage-n Can-Can,
Cu poza din Cancun, lângă aia de la Cannes.
Da’ vampirii de la Bran sunt ca ăia din Cotroceni,
Că oriunde, prin Berceni, sug sânge la cetățeni.
Și tu rămâi cu speranțe, ei rămân cu creanțe,
Rămâi fără gloanțe, fără cash, cu restanțe.
Te lasă, pas cu pas, cu p–a-n brațe,
Până zici: „Pas!” și-apari, în Dorobanți, c-un Panzer,
Cu măști de gaze, kamikaze,
C-o grenadă lângă coaste și C4-n jur la coapse.
Refren:
Aud sute de povești cu voi,
Am sute de povești pe foi,
Astea nu mai sunt povești cu eroi.
Sunt povești cu oameni simpli, ca și noi,
Ce-au uitat să-și ia umbrele, când cad și ploi.
Mă zbat și trag să fie bine,
Nu pot să tac, nu-mi stă în fire,
cum pot să fac s-ajung la tine?
Să te trezești și tu și să-i trezim din nesimțire?
Cedry2k:
Acasă o manea, în club un pic de house,
Vezi tot pe Youtube, știi tot, c-un click de mouse.
Ești fals ca un moment Kodak,
Te uiți pe mine acid, ca soda,
Că nu-s în pat cu moda.
Combinații murdare. În casă, mizerie și mai mare,
BMW imaculat în parcare.
Mergi cu part, pleci cu scârț la miezu’ nopții,
Că, altfel, poate nu te-am fi auzit cu toții.
Cămașă pungă, pantaloni la dungă,
Plescai ciunga, fufele să plângă de ciudă.
Cu golanii o arzi numai o dată pe lună,
Că nu-ți mai arde de glumă decât cu lumea bună.
Plin de tine, când ai buzunarele pline,
Plin de bijuterii, ca să știm c-o duci bine.
Ce păcat că, ‘n rest, tre’ să mai scoți o piesă
Din lanț, ca să-i iei șaorma la prințesă!
Refren:
Aud sute de povești cu voi,
Am sute de povești pe foi,
Astea nu mai sunt povești cu eroi.
Sunt povești cu oameni simpli, ca și noi,
Ce-au uitat să-și ia umbrele, când cad și ploi.
Mă zbat și trag să fie bine,
Nu pot să tac, nu-mi stă în fire,
cum pot să fac s-ajung la tine?
Să te trezești și tu și să-i trezim din nesimțire?
Deliric:
Încă bea beri, speră la un bilet de bingo,
Să-și ia baxuri de la Metro, nu doar PET-uri de la Micro,
Că, pe vremea lu’ Nea Nicu, aveau toți bani puțini,
Da’ acuma-i mai nasol, că se uită la vecini..
Și fata lui, la liceu, deja e Miss
Și, singuru’ ei vis: să cunoască-un fotbalist,
Carte nu prea-i place, coane,
Stă pe mess și telefoane –
Că ma-sa-i profesoara, da’ ia 7 milioane..
D-aia-și face paru’ blond,
Peste ten își da cu fond –
Să atragă un bagabond
Cu mașina, precum Bond.
Dar și ăla – bagabond –
Zice c-are cashu-n cont
Și că banii sunt blocați, că-i bagă într-un pont
Și cămașa lui Ferre e luată din IDM,
„Am dat decât 200, nu se prinde proastele!”
Și, prințesele, după doispe se transformă,
Că e bună o salată – da’ mai bună-i o șaorma!.

Deliric - Povești Cu Noi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Deliric:
Ți-ai dat frumusețea-n Photoshop
Prea mult airbrush
Bagi prea mult Mc, te-ngrași
Faci prea puțini pași
Stai cu mâna pe volan
Ai pus mâna p-un Logan
Încă speri la un Merțan
Cu motorul cel mai mare, de-ndată ce dai de bani
Să poți da găuri în ozon, Dan Bălan
Și poza din Bamboo să ți-o bage în CanCan
Cu poza din Cancun, lângă aia de la Cannes
Da’ vampirii de la Bran sunt ca ăia din Cotroceni
Că oriunde prin Berceni sug sânge la cetățeni
Și tu rămâi cu speranțe, ei rămân cu creanțe
Rămâi fără gloanțe, fără cash, cu restanțe
Te lasă pas cu pas cu p**-n brațe
Până zici „Pas!”, și-apari în Dorobanți cu-n panzer
Cu măști de gaze, Kamikaze
Cu o grenadă lângă coaste, și C4 în jur la coapse.

Refren:
Aud sute de povești cu voi
Am sute de povești pe foi
Astea nu mai sunt povești cu eroi
Sunt povești cu oameni simpli ca și noi
Ce-au uitat să-și ia umbrele când cad și ploi
Mă zbat și trag să fie bine
Nu pot să tac, nu-mi stă în fire
Cum pot să fac să ajung la tine?
Să te trezești și tu și să-i trezim din nesimțire!

Cedry2k:
Acasă o manea, în club un pic de house
Vezi tot pe YouTube, știi tot c-un click de mouse
Ești fals ca un moment Kodak
Te uiți pe mine acid ca soda, că nu-s în pas cu moda
Combinații murdare, în casă mizerie și mai mare
BMW imaculat în parcare
Mergi cu pârț, pleci cu scârț la miezul nopții
Că altfel poate nu te-am fi auzit cu toții
Cămașă-n pungă, pantaloni la dungă
Plescai ciungă, fufele să plângă de ciudă
Cu golanii o arzi numa’ o dată pe lună
Că nu-ți mai arde de glumă decât cu lumea bună
Plin de tine când ai buzunarele pline
Plin de bijuterii, ca să știm c-o duci bine
Ce păcat că-n rest trebuie să mai scoți o piesă
Te las ca să-i iei șaorma la prințesă!

Refren:
Aud sute de povești cu voi
Am sute de povești pe foi
Astea nu mai sunt povești cu eroi
Sunt povești cu oameni simpli ca și noi
Ce-au uitat să-și ia umbrele când cad și ploi
Mă zbat si trag să fie bine
Nu pot să tac, nu-mi stă în fire
Cum pot să fac să ajung la tine?
Să te trezești și tu, și să-i trezim din nesimțire!

Deliric:
Încă bea beri, speră la un bilet de bingo
Să-și ia baxuri de la Metro, nu doar pet-uri de la micro
Că pe vremea lui nea’ Nicu aveau toți bani puțini
Dar acum e mai nasol, că se uită la vecini
Și fata lui e la liceu, deja e Miss
Singurul ei vis, să cunoască un fotbalist
Cartea nu-i prea place, coane, stă pe mess și telefoane
Că măsa-i profesoară, da’ ia 7 milioane
D-aia-și face paru’ blond, peste ten își dă cu fond
Să atragă-un bagabont, cu mașină precum Bond
Da’ și ăla bagabont, zice c-are cash-u-n cont
Și că banii sunt blocați, că-i bagă într-un pont
Și cămașa lui Ferrer e luată din IDM
A dat decât 200, nu se prinde proastele
Și prințesele, după 12 se transformă
Că e bună o salată, da’ mai bună-i o șaormă!

Sarmalele Reci - Violeta

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

I:
Violeta duce găleata la gunoi.
Toți băieții de la scara trei
O privesc cum duce găleata la gunoi
Și suspină lung în urma ei:
‘Mama, ce mișto e,
parc-o vezi în film.
Violeta Stroe,
Noi toți te iubim!’.
II:
Violeta duce găleata la gunoi
Răspândind aroma dragostei.
Violeta duce găleata la gunoi,
Mândră-n minijupul ei turcesc.
Când se-apleacă peste pubela de gunoi
Gâturile toate se lungesc.
‘Cât de grațioasă!
E-un întreg poem!
Din spate sau față,
La fel te placem!’.
Violeta duce găleata la gunoi,
Inimile toate se topesc.
III:
Violeta duce găleata la gunoi.
Toți băieții o privesc cu jind.
Violeta duce găleata la gunoi,
O mireasmă dulce răspândind.
IV:
Scutură căldarea și se-ntoarce-n loc.
Simți că răsuflarea ți s-a oprit în loc.
Violeta duce găleata la gunoi,
O mireasmă dulce răspândind.
O mireasmă dulce răspândind.
O mireasmă dulce răspândind.
O mireasmă dulce răspândind.

Daniel Vişan-Dimitriu - Muza Cea de Marți

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Muza mea de astăzi, muza cea de marți,
Mi-a venit de printre ceasurile rele
Care îți frământă gândul: „Cum te-mparți
Între sânziene și un dans cu.. iele?”.
Primele sunt blânde, ultimele – nu!
Dar, că sunt aceleași, toată lumea știe,
Chiar și eu, căci uite: una mă avu
Azi, la prima oră, în bucătărie.
„Ce mai loc!” – veți spune. Asta-i! – ce să fac
Dacă am stropit-o cu cafea fierbinte?
Nu dau amănunte și.. mai bine tac,
Să mă creadă muza (mai ales) cuminte.
A rămas, nebuna. Cum să te desparți
De o bunăciune? (Muza cea de marți).
Daniel Vișan-Dimitriu
(Din vol.”Dor de lele”)

Silvan Stancel - Greața

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Într-o dimineață mi-era tare greață,
Mi-am luat o plasă să merg până-n piață,
Să-mi iau o lămâie sau ceva verdeață,
Să-mi treacă greața de dimineață.

Mă sui în mașină și dau la cheie,
Motorul pornește dar n-am nici benzină,
Înjur printre dinți, în românește
Și ungurește și englezește.

Până la urmă mă ia o vecină,
Mă duce în stație și iau o altă mașină,
Mă sui în troleu dar n-am nici bilet,
Apare nașul și-nghit în sec.

Mă caut de bani, dar i-am uitat acasă
În portmoneul meu, chiar de pe masă,
Întreb o fetiță de lângă mine:
„N-ai un bilet și pentru mine???!”

Și-n loc de piață ajung la poliție,
În loc de lămâie „semnez o petiție”
Primesc o amendă de-mi trece greața
Și-mi stric astfel ziua de dimineața.

Merg mai departe, ajung la servici,
La ora 11:00 sunt toți sictiriți,
Mă-ntreabă șeful de ce vin târziu
Și-i spun povestea și râde hazliu.

Îmi trag o cafea și citesc niște ziare
Și văd că-n Italia violul e-n floare,
Că-o biată bătrână a fost molestată
De niște romi români chiar într-o piață.

Vroia o lămâie să-i treacă greața,
Căci se trezise de dimineața..
Vroia o lămâie să-i treacă greața,
Căci se trezise de dimineața..

Daniel Vişan-Dimitriu - Căldură Mare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Venise Gicu mai devreme-acasă
De cald – păi cum? – ce alt motiv avea
Să lase el băieții chiar așa
De capul lor.. cu vin de tămâioasă.
Era atât de cald că se lipise
Cămașa fleașcă de spinarea sa,
Iar cipilica îi aluneca
De pe chelia care se-nroșise.
C-o tot freca, săracu Gică, des,
Plimbând pe ea, cu o mișcare blândă,
Tichia ce-i părea, acum, osândă
Și ar fi vrut s-o schimbe cu un fes.
Dar nici căldura nu putea să-nmoaie
Un spirit c-al lui Gică, jovial,
Cu capu’-n nori, distrat, atemporal
Și care.. vrea acum să facă-o baie.
Și-n timp ce se dezbracă Gică-al nost’,
Îi spune-un banc nevestei, nou-nouț,
Împopistrat cu aburi de vinuț,
Dar bun și … nu mai știu cu ce-o fi fost.
Căci n-ajunsese bancul lui la cap
Și Veta, -ncremenindu-și vorba-n pâs,
A înlemnit când hohote de râs
I-au zguduit țâțânile-n dulap.

Matsuo Basho - Împachetarea Prăjiturilor de Orez

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Înfășurarea prăjiturilor de orez, / cu o mână / își îndoaie părul înapoi →

Mircea Cărtărescu - Zâmbesc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Niște grăsane se uitau la mine
și atunci îmi dau seama că zâmbesc.
zâmbesc în mașina 109 în drum spre slujbă.
firește, impresie bună nu poate să facă
un tinerel pletos care se uită pe geam și zâmbește.
dar eu mi-am amintit de tine și, ca de obicei, am zâmbit.
e o reacție necontrolată.
m-am trezit dimineața încâlcit în vise urâte, cu jupuiri de viu,
cu andrele străbătându-mi dantura
și mi-am amintit de orele de gramatică.
în mașină putea-a maieuri și-a benzină
iar pe geam ce să vezi? blocuri și iar blocuri.
am zâmbit și am rămas, cred, minute bune cu zâmbetul ăsta.
mi te-am amintit în tricoul galben, l***t
și eu tot în tricou, cam șoios, cum am intrat la Bulandra.
era antreul plin de gagici încotoșenite
și tipi la costum..
noi parcă eram picați de la Woodstock,
la școală directorul m-a luat în primire și secretara
m-a amenințat
planta ornamentală neudată la timp mai avea
doar un sfert din frunze
încercând să stăpânesc clasa
am simțit zâmbetul revenind atât de irezistibil,
încât a trebuit să mă întorc cu fața la tablă.