I:
Violeta duce găleata la gunoi.
Toți băieții de la scara trei
O privesc cum duce găleata la gunoi
Și suspină lung în urma ei:
‘Mama, ce mișto e,
parc-o vezi în film.
Violeta Stroe,
Noi toți te iubim!’.
II:
Violeta duce găleata la gunoi
Răspândind aroma dragostei.
Violeta duce găleata la gunoi,
Mândră-n minijupul ei turcesc.
Când se-apleacă peste pubela de gunoi
Gâturile toate se lungesc.
‘Cât de grațioasă!
E-un întreg poem!
Din spate sau față,
La fel te placem!’.
Violeta duce găleata la gunoi,
Inimile toate se topesc.
III:
Violeta duce găleata la gunoi.
Toți băieții o privesc cu jind.
Violeta duce găleata la gunoi,
O mireasmă dulce răspândind.
IV:
Scutură căldarea și se-ntoarce-n loc.
Simți că răsuflarea ți s-a oprit în loc.
Violeta duce găleata la gunoi,
O mireasmă dulce răspândind.
O mireasmă dulce răspândind.
O mireasmă dulce răspândind.
O mireasmă dulce răspândind.
Sensul versurilor
Piesa descrie, într-un mod umoristic și ușor ironic, admirația exagerată a unor bărbați față de o femeie banală, Violeta, care duce gunoiul. Versurile subliniază contrastul dintre activitatea prozaică și idealizarea ei de către bărbați.