uitat – Versuri.pro

C. O. D feat Sacru3D6 - Cel Pierdut, Cel Neștiut și Cel Uitat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Sacru3D6:.
Iartă-mă, îmi tot spun privind oglinda
Am putut să fac mai mult și acum mă hălește frica
Începând cu picioarele, exact ca un boa
Mă învelesc în fericire când simt dimineața rouă
Simt cerul gol, dar mă trec toate apele ca-n luna a opta
Unde scriu toate javrele ce au știut doar să îmi întoarcă spatele
Când fratele era lat pe asfalt îl mângâiau dracii cu harpele
C-o limbă mai rece ca șarpele scuip aur
Lasă caratele ce pun pe bit e pur tezaur
Iar tu n-auzi din adânc un suflet pierdut pe terra
Pixu-i o seringă, dar vai ce moale-i vena
Transmit ca-n terra pe un tărâm uitat de viață
Față în față cu întunericul ridic un imperiu de gheață
Departe de falsul vostru când calc,
calc calm pe capete de porțelan
Sparg tot și dispar, sar în parc
Era bine pus la punct, succesul,
Restul-s zvonuri și tabu
N-am timp acum de bârfă,
ești doar o târfa, târfo
Cu multe filme, exact ca Acapulco
Și vine toamna, frigul sapă adânc în oase
Departe de soare, zero căldură prin case
La fel și în suflete, numai carcase goale
Ăștia așteaptă din cer îngeri să coboare
Păcat că se umple strada de demoni din subteran
Ce fericiți eram când aveam ce voiam,
când aveam se împărțea pâinea ce o rupeam
Acuma ne batem pe c**i ce n-au valoare man.
C. O. D:.
Știi că,
Te-am iertat, ți-am repetat de multe ori
prin cântece la harpă, dar tu vrei să mă dobori
Până-n zori compun drame, stau cu mine-n dialog
Umbrele aplaudă, mă simt legat de monolog
Nu-s ortodox, dar gândirea mea-i analog pur
Și jur că toate cărțile cu întrebări am să le fur
Acum sunt nevăzător, înainte ochii erau iuți
Important e să uiți să ca ai uitat ce nu trebuia să uiți
Mă asculți plângând astfel pământul hidratezi
Visam odihnă plină de fum dormind prin livezi
Tu ce vezi? Un coșmar pictat prost cu violet
Atât de violet că lasă răni în mod permanent
Deseori exagerez prin simplitate, de asta am plecat
După cel pierdut, cel neștiut și cel uitat
Adică, eu
Îmi este atât de dor de mine, încât
Ud zilnic două flori pe piatra de mormânt
Am încălcat pactul când mi-am călcat pe suflet
Sute de scenarii vândute, apoi sigur îmi iau bilet
Mi-e poftă de un măr încât simt o remușcare
Raiul tău a devenit ruină mușcată la intrare
Se pare că iar am dreptate îmi pare atât de rău
Nu-s optimist că am informații culese din ecou
Salvarea stă într-o seringă, sper că s-a terminat
Dar aici toți tremură, adio remediu cutanat.
Îndrăgostit fiind nu înțelegeam de ce decad
Până m-am trezit din vals fără nici un camarad
Simt cum natura piere ca-ntr-un abandon cromatic
Eu de ce am prins rădăcini?
Eu de ce sunt atât de static?
Greșala mi-o asum, n-am variante da spun
Că viața n-are sens dar poate și-l găsește acum –– Drum bun!

Traff1Cc - Uitat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Stau în adâncul mării oarbe
A iubirii neîncetate
Se afundă totu-n vis
Se ascund ca-ntr-o cetate
A lumii, sufletele toate
Se roagă stau și așteaptă
Ca prin minune noaptea albă
Le va aduce pâinea și apa
Dar e încă o zi neagră
Întunecată fără apă
Mi-e sete nu pot să scap o dată
Nu mai văd am orbit deja
Nu mai aud am surzit deja
Eu doar simt, lumea din jur
Eu, un înger fără spadă
Fără aripi zbor deodată
Dar e greu să nu gândești
E ușor să nu greșești
Acum tu iar mă trezești
Să trăiesc același vis
Complicat de nedescris
Îl trăiesc nu e o glumă
Aruncat într-o furtună
Numai zbor nu știu ce am
Am pierdut tot ce aveam
Sunt aici să iau din nou
Aripi ca să zbor din nou
Visul meu iar îl trăiesc
Și sfârșesc prin a începe
Ce-am pierdut la început.

Gerard De Nerval - El Desdichado

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Sunt cel Nemângâiat, cel Sumbru, cel Uitat,
Sunt prințul Acvitaniei ce și-a pierdut moșia:
Singura-mi Stea e moartă și-n cântu-mi înstelat
Răsare-un Soare negru: este Melancolia.
În noaptea de Mormânt, Tu, ce m-ai mângâiat,
Redu-mă-n Posilippo, dă-mi marea, Bucuria
Și floarea adorată de-un suflet sfărâmat
Și-umbrarul unde Roza se-mbrățișa cu Via.
Sunt Amor sau Phoebus..? Lusignan sau Byron?
De-a Doamnei sărutare încă mi-e fruntea caldă;
și am visat în Grota cu nimfe ce se scaldă..
De două ori trecut-am ne-nvins peste-Acheron:
Pe lira lui Orfeu, în drumul meu, am strâns
Și al Sirenei strigăt și al Fecioarei plâns.

Nek feat Demarco - Trist, Supărat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Ref:
Trist, supărat.
Toți m-au uitat, grijile mele
Doar eu cu ele..
Ce supărare, ar fi mai mare
Chiar și pe tine știu că te doare
Nimeni nu poate.
Grijile toate să mi le ia,
Doar tu ai putea..

Ref:
Trist, supărat.
Toți m-au uitat, grijile mele
Doar eu cu ele..
Ai vrea să schimbi ceva
Soarta s-o schimbi cu a mea
Să nu mai sufar, viața ta mi-ai dat! X2

Singur mereu pe drumul meu
Singur mereu pe drumul meu
Nimeni nu știe cum îmi e mie.
Mi-ar fi mai bine cu ea lângă mine
Hai, alină inima mea..
Nimeni nu poate.
Grijile toate să mi le ia,
Doar tu ai putea..

Trist, supărat.
Toți m-au uitat, grijile mele
Doar eu cu ele.
Ai vrea să schimbi ceva
Soarta s-o schimbi cu a mea
Să nu mai sufar, viața ta mi-ai dat X4

Nichita Stănescu - Edict

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Edict.
Pot să fiu uitat, pentru că
nu țin la brațe, pot să-mi lipsească.
Pot fi părăsit, pentru că
nu-mi iubesc picioarele, pot merge
și cu aerul.
Pot fi lăsat singur, pentru că
sângele meu se varsă în mare
oricum.
E loc. Toate coastele s-au ridicat
ca niște bariere.
E lumină destulă. Privirile mele
nu văd decât o singură mască.
Dar ea nu există încă,
așa că e loc, e loc, este.

Nicolas Guillen - Paris

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

În mansarda de acolo, uitat, / (ghidul nu spune nimic despre aceasta) / varsă sânge ... →

Tudor Urea - Uitat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Ești ca aerul toxic de afară,
Ți-ai pierdut în întuneric,
Iar eu țipam la întuneric
Să te întorci din afară..
Nu țin cu nimeni..
Nimeni nu ține cu mine..
Și-am murit ca să câștig,
Căci m-am născut să pierd.
Te-am iubit degeaba..
Fiindcă ai plecat degeaba
Oare inima te mai poate ierta?
Când tu, ți-ai uitat promisiunea?
Vad, cum sângele se scurge din ochii tăi..
Pe care îi iubeam din tăi.
Dar nu mai văd nimica..
Că au rămas ca o ruină pierdută.

Alexandru Lungu - De Timp Uitat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Timpul uitat prin noi
așezat
pe semne, pe oase,
pe nesimțite a crescut,
asemenea unor cristale nostalgice,
de vis transparent.
În păsările moi de ceață
sună prelung amintirea,
un zvon rănit de întoarceri,
zvâcnind,
de parcă
fiecare pas ce ni-l clatină,
înclinarea acestor drumuri târzii
din adâncul nostru stârnește
un clopot și altul,
o cascadă de clopote.
Și în timp ce trecem prin toamnă,
gândind
că nu ne-a rămas
decât dragostea,
oasele noastre vibrează prelung
de timp uitat,
de nostalgii cristaline,
făcând să zvâcnească o moale durere
în ceața din păsări.

Vancica Marian - Uitat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Uitat.
Stau în adâncul mării oarbe
A iubirii neîncetate
Se afundă totul în vis.
Se ascund ca-ntr-o cetate
A lumii, sufletele toate
Se roagă, stau și așteaptă.
Ca prin minune noaptea albă
Le va aduce pâinea și apa
Dar e încă o zi neagră.
Întunecată fără apă
Mi-e sete, nu pot să scap odată
Nu mai văd, am orbit deja.
Nu mai aud, am surzit deja
Eu doar simt, lumea din jur
Eu, un înger fără spadă.
Fără aripi zbor deodată
Dar e greu să nu gândești
E ușor să nu greșești.
Acum tu iar mă trezești
Să trăiesc același vis
Complicat de nedescris.
Îl trăiesc, nu e o glumă
Aruncat într-o furtună
Numai zbor, nu știu ce am.
Am pierdut tot ce aveam
Sunt aici să iau din nou
Aripi ca să zbor din nou.
Visul meu iar îl trăiesc
Și sfârșesc prin a începe
Ce-am pierdut la început.