Versuri corectate și adnotate
Îți mai aduci aminte de-un timp, ce nu mai este?Mai știi acele locuri, unde ne întâlneam?Și n-ai uitat-o încă acea dragă povesteDe vecinică iubire, ce-n taină ne spuneam? Poveste-așa de dulce, șoptită în deseară,Când păsările cântă c-un glas fermecător,Când toate-ți par eterne, și flori, și primăvarăȘi scumpa ta speranță și junul tău amor! Cu inima … Citește mai mult
Trecutul îmi aduce mulțumire,am biruit atâtea rele crude,dar azi, sfârșit, pleoapele-mi sunt udeși dovedesc puterea ta, iubire.Iar dacă pieptu-mi n-a mai fost țintiresăgeților deșarte și zălude,azi poți să te răzbuni, Amor, crunt jude:doboară-mă cu gingașa privire!Cu pasărea ce-o scapă zvârcolireadin lanțuri și din curse, iar cu aniisfârșește printr-o și mai tristă soarte,mă-asămăn, doamnelor: mult timp … Citește mai mult
Ci dincolo de zona blestemată-a morții,Peste cătunele încremenite de pe vale,Departe peste albe culmi, în fund departe,Mai departe decât chiar depărtareaEști tu,E lumea existenței tale,De care nu, oricât de-adâncă zareaMă desparte,Ci infinitul fără sprijin, fără toarteÎl urcăm învinși, învinși îl coborâm.Căci de acest metal,Tăios și imaterial,În fiecare clipă sufletu-mi sfărâm.Ți-adeseori,Privind sfios prin tainicul crenel de … Citește mai mult
Ușor ne pare-acum că este totulÎn schimbător trecut irevocabil:Socrate, după ce-a băut cucuta,Vorbește liniștit despre-al său suflet,În timp ce moartea-albastră suie-ncetDin tălpile înghețate; implacabilAjunge spada-n talger de balanță;Impune Roma hexametrul spornicAcestei marmori obstinate-a limbiiPe care, sfâșiată, o vorbim;Și Hengist cu pirații ce străbatTrăgând la rame marea înfuriatăȘi-ntemeiază-un viitor Imperiu;Monarh saxon norvegulu-i oferăPământ de-ngropăciune și înainteDe-apus … Citește mai mult
Ce s-a ales de-acele iuți zile care-n turmăTrecură, vai! Prin inimi? Neobosit și orb,Doar el câștigă. Câte placeri – cele din urmă!O, timp, fugind îmi spulberi simțirea într-un sorb!
O imensă experiențăde care avem nevoie,nu din simplă curiozitate,ci din necesitate,dintr-o înclinație naturală,capabilă să ne influențeze,decisiv, viața.Cu ce știm acum despre mâine,nu putem înaintafără să cunoaștem cu adevăratce a fost…Cu sentimentul permanențeiși continuității noastrea celor care nu ne vrem frunzela discreția hazardului,dezarmați în bătaia vântului solar,a anilor,rătăciți în timp,obținem echilibrul pentru a trăi demni,lucizi, temerari.Ne … Citește mai mult
Poca:Noi vorbim aici de trecuturiMai apropiate sau mai îndepărtateMai mult sau mai puțin pătateNoi credem căci trecutul odată vindecatTrebuie uitatImportant este că avem un viitorCare trebuie descoperit trăind prezentulȘi mai ales descoperind luminaCare odată intrată în viața taO va schimba.Jo:Anul 1988: Tata beatMama nu știa ce să mai facăSă ne fie mai bine un picAmintirile … Citește mai mult
Prea multă culoare, muzică de fond, parfumÎn ce numim trecut,Prea mult pitoresc și tânguire,O dulce milă de sine,Un iz tandruCare vrea să umple lumea.Prea mult conținut al sinelui și prea puțină formă a sa.Mai aspră, mai curată fie căutarea, dobândirea și pierderea lui,Nimic nu rămână din puterea clipelor,Din pulsiunea lor violentă și amorfăDecât adevărul lor.Nu … Citește mai mult
Trecutul.S-abat mustrări din altă vreme,Din vremea când nu ne ştiam,Şi vin pe nume să mă cheme,Să-mi strige nopţile la geam,Ca o pădure de blesteme..Trecutul tău de-odinioară,Prăpastie cu multe guri,Cu întrebări ce mă-nfioară,Cu şerpuiri şi cotituri..Trecutul, nesătulă fiară..Trecutul, umbră vinovată,Tâlhar scăpat de sub zăvor,Din cripta lui întunecată,Se furişează, călător,Şi lângă patul meu s-arată.Trecutul, cioclu de morminte,Sinistru … Citește mai mult
Când fulgerul mi-a spintecat privirea pentru prima oară,schitam ieșirea în plină seară de primăvară,Făceam pași mărunțicătre solitudinea unor lași cărunți,arși și muți,în fața celor ași falși și mulți,idoli din crom.Conturând corp de monstru singur în munți,suflet diform.Mă trezesc cu-n urlet din somn,sătul să tot cuget când dormși intru în a doua lume,doar un alt om, … Citește mai mult