Versuri corectate și adnotate
De unde a izbutit Dumnezeu să aduneÎn aceste culori atâta minune?Poate-a pus urechea pe inima ierenilor şi le-a furatMătăniile încărcate de taine, la care nu s-a mai umblat.Ori poate mai de mult, atunciCând nu erau pe pământ fâneţe şi lunci,I-o fi fost urât şi lui acolo sus în cerŞi-a cobărât pe pământ, la Iara, în … Citește mai mult
Să știi Vasilie că pe la noi în AlbacÎi destulă jele și tata-t-o și frații-ți zac.Tătine-to i-o secat măduva-n oase și vlaga din palme.De când nu mai poate lucra l-au alungat domnii cu sudalme.Pe Lisandru s-a înăsprit pielea ca un potângȘi-o rândunică-i trage de moarte în plămânul sting.N-am pe nimeni să-mi taie o șcleafă de … Citește mai mult
În jar.Ardeți satele, strigă Crișan,Ardeți satele care nu se ridică,Faceți-le holde mănoase de focSă rodească neascultarea prin vreme,Să se stârpească ultimul sâmbure de frică,Înălțați biserici de flăcări în locȘi cântați în ele blesteme!Ardeți satele, strigă Cloșca,Ardeți satele care nu se răscoală,Să se mistuie toată răbdarea din ele,Nici un fir de umilință să nu mai poată-ncolți,Înălțați … Citește mai mult
L-au zămislit străfunduri de pădure,Din lacrimile celor mulți și fără țol,Să lovească-n cei ce au venit să fure,Cu brânca dreaptă, trăznet, pe pistol.A crescut ca steiu-n strai sărac,Cu inima plecată peste gloată,Ascultând cum din adânc de veac,Gem sufletele celor trei pe roată.Astăzi doarme somnul său adânc,Alăturea de Horia, sub gorun, în glia geto-dacă,De nu s-ar … Citește mai mult
Strofa I:Doamne, nu uita de noiSuntem săraci, plini de nevoiDoamne, ocrotește-i pe româniSuntem săraci și plini de-amarPlânsul nostru e-n zadarDoamne, ocrotește-i pe româniSuntem săraci, plini de-amarCa și Buzdu și Morar Strofa II:Săraca țară bogatăMult ai plâns tu supăratăDoamne, ocrotește-i pe româniTransilvania mea sfântăDe mult ai fost tu râvnităDoamne, ocrotește-i pe româniD-ai al nostru Ardealul SfântCât … Citește mai mult
Zodia ne-a fost mașteră, și nu erauPași de lumină peste inimi și nici flori rare,Grele visuri băteau la ușa noastră, amare,Și-negurate semne ne dureau.Curcubeele cântecelor aruncate înălțimilorÎși frâng zborul, întorcându-se cu fața tristă,Poemele noastre trebuie să le facem batistă,Să zvântăm, cu mătasa ei, lacrimile nimurugilor.Noi n-avem nici o clipă de prisos,Să cântăm perechile de îndrăgostiți, … Citește mai mult
Și de le-aș pierde toate și iar le-aș pierde toate,Avere și putere și ochi și ideal,Ți-aș cere Ție, Doamne, o singură dreptate,Să mă transformi în iarbă, pe-un munte, în Ardeal.Justiția e oarbă, dar viața ne e oarbă,Și apă cară demoni și îngeri la canal,Dar eu, din timpul vieții, m-aș transforma în iarbă,Și fă-mă, Doamne, iarbă, … Citește mai mult
Pe dealul Feleacului duhul Iancului iar suie,Ca o pajură se-nvârte sus pe cer la cetățuie,Moți cu tundra ponosită, supți de biruri și minciună,Ca armia lui deodată lângă duhul lui se-nchinăȘi așteaptă o poruncă înflorită lângă tâmple,Drumul Clujului, tribunii, ca în doină iar să-l umple.Duhul stăruie prin preajmă, se oprește-n Mănăștur,L-aș chema-n poem să vie l-aș … Citește mai mult
Așa te văd și-am să te văd mereu,Îmbătrânind sub lovituri grozave,Pierdut de frați, uitat de Dumnezeu,Călcat de-acești păgâni fără potcoave. Așa ți-a fost, probabil, ție scris,În țara ta miloasă și nătângăSă vină voma crudului abisȘi oasele în trup să ți le frângă. Și-așa cum stai, țăran crucificat,Și te lovesc barbarii mai departe,Ești un popor, o … Citește mai mult
Se părea că ne-am fost adunatStâncă lângă stâncă, umăr lângă umăr,Io Pătru Obadă, șogoru IgnatȘi cu alți tovarăși, gloată, fără număr.Câmpul Libertății era înfloritDe cușme și flamuri mândre tricolori,Cărturari de seamă parcă ne-au vorbitS-așteptăm dreptatea că pică din nori.Din mulțime mândru văd că se ridicăUn muncitor zdravăn la vedere,Spre Feleac ne-arată și-ncepe să zicăPrecum spuse … Citește mai mult