Transformare – Pagina 117

Ion Caraion - Complexul Omiterii

Pe gâtul serii înfășurată vipera, / magiei vrăjitoarea de casă, / omul-traistă lasă / noapte … →

Din brad înalt mă văd ajuns bonsai, / Priviri timide, cățărate-n cer, / Dar păsările-mi … →

Lasă-n urmă totul, nu privi în urma ta / Umbra vieții tale se transformă într-o … →

Ea nu avea trup, / ceea ce-i ținea loc de trup / era asemenea unui … →

Cer alb cu negre stele am visat, / Verde pământ cu iarbă neagră, dură, / … →

Tu ești cântecul meu de izbândă. / Peste noapte când te înfățișezi / în firele … →

Pintene-nfipt în răbdare, / sprintene iepe lunare; / vinde-ne, lună, secretul. / Sinele lasă-l la … →

Într-o împărăție cam ploioasă, / trăiau un împărat și-o împărăteasă / ce-aveau, cum se cuvine, … →

Educă-ți mintea, sălbăticește-ți trupul, / Hrănește-ți spiritul pentru a nu fi sărac cu duhul. / … →

Zămislită nu se știe, pentru ce mâhnirii noastre, / Ai s-ajungi, fărâmă rece, curgătoare unde-albastre. … →