Strigătură:
Când aproape ajungea
Trei vlăjgani calea-i ținea.
– Să trăiești, nene Mihai,
Ai rachiu, dar rar îl dai,
Vai ce rar îl dai, vai ce rar îl dai,
Hai întoarce-te-napoi
Și vină amu cu noi,
Umblă la butoi, umblă la butoi!

Vai săracul tatăl meu
Nu s-o hotărât prea greu,
Vai nu tare greu,
O uitat și de cosit,
Împreună or venit,
Dimpreună or venit
Fuga la băut.

Strigătură:
Rachiu-ngropat de mama
Și-o săpat toată ograda.
O săpat pân-o găsit
Butoiașul mult dorit,
Vai tare dorit, vai tare dorit,
Cu Gheorghe și cu Vasile
Și cu Costic-al Profirii,
Toți or chefuit,
Și cu vorbe-mpleticite
Și pahare-adăugite,
Tare să te ții,
Tare să te ții,
Și de gard, și de perete,
Să trăiești, dragă cumetre,
Tare să te ții!.

Strigătură:
Eu așa precum vă spun,
Mult rachiu era și bun.
Și când îi Sfântă Mărie
Este hram, precum se știe,
Este hram în sat, este hram în sat,
Tot cu mese încărcate,
Cu sarmale și bucate,
Că așa-i la hram, că așa-i la hram,
Cu plăcinte și mâncare,
Și friptură-n două oale,
Cu rachiu ascuns
Ca să meargă uns.

Strigătură:
Tatăl meu cel omenos
Și la alții de folos
Câte-oleacă, câte-oleacă,
Fără butoiaș și dragă
N-o lăsat la hram nimic,
Nici măcar un pic.

Refren: Din ce ai, din ce nu ai
Dar din dar se face rai
Ce împarți cu mâna ta
Dumnezeu-napoi ți-a da
Când vezi omul inimos
Îți dai pălăria jos
Și uitându-te-napoi
Zici aista-i om de soi.
Țir lir la, țir lir la
Țirlirlirlir lirlirla -x2
Uite-așa și num-așa.

Cel avar și cârpănos
Strânge cioburi de pe jos
De sub unghii ar mânca
Da nimica nu ți-ar da.
Vai și-amar nevasta lui
Cum își pune pofta-n cui
Umblă cu tulpane vechi
N-are carne la curechi.

Refren: Din ce ai, din ce nu ai
Dar din dar se face rai
Ce împarți cu mâna ta
Dumnezeu-napoi ți-a da
Când vezi omul inimos
Îți dai pălăria jos
Și uitându-te-napoi
Zici aista-i om de soi.
Țir lir la, țir lir la
Țirlirlirlir lirlirla -x2
Uite-așa și num-așa.

Cine-n lume-i zgârcit
De tot satul e grăit
Nu ar da nimic de fel
Parcă toate ia cu el.
Și-l râd vecinele
Că strânge paralele
Da-s rupte hainele
Pe la toate coatele.

Refren: Din ce ai, din ce nu ai
Dar din dar se face rai
Ce împarți cu mâna ta
Dumnezeu-napoi ți-a da
Când vezi omul inimos
Îți dai pălăria jos
Și uitându-te-napoi
Zici aista-i om de soi.
Țir lir la, țir lir la
Țirlirlirlir lirlirla -x2
Uite-așa și num-așa.

Și iar verde foi și fân
M-o oprit un om bătrân
Și mi-o spus ”copchila me”
Viața trece cum n-ai vre.
Da-n lume cât trăiești
Pe săraci să-i miluiești
Mâinile lui Dumnezeu
Suntem toți, și tu și eu.

Refren: Din ce ai, din ce nu ai
Dar din dar se face rai
Ce împarți cu mâna ta
Dumnezeu-napoi ți-a da
Când vezi omul inimos
Îți dai pălăria jos
Și uitându-te-napoi
Zici aista-i om de soi.
Țir lir la, țir lir la
Țirlirlirlir lirlirla
Uite-așa și num-așa

Ca să am traiul curat
Cinste la părinți le fac
C-așa ei m-o-nvățat

Îs gătită ca o floare
Marama-i strălucitoare,
Ia-i toată numai flori,
Să-ți fiu dragă, bădișor,
Tata socru joac-acuma
Numai lângă mine
C-are-o noră frumușică
Și îi pare bine.
Mama Ileana din vale
S-aibă grijă de sarmale,
Moș Gheorghe să ne cinstească
Din butoiul cu fetească,

Mama Ileana din vale
Are grijă de sarmale,
Moș Gheorghe aduce vin
Din butoiul cel mai plin,
Uite-așa, iar așa,
Chiuiți, flăcăi,
Să se-audă-n deal și-n vale
C-avem nuntă, măi!

Cuibu-i acasă-n România
Da’ ne alungă sărăcia
Tot românu pleacă la bine
Da’ graiu’ întoarce, pe orișicine.
România-i binecuvântată
Cu deltă, păduri, cu mare și munți
O țară mică și atât de bogată
Din tine o plecat pre’ mulți.
O inimă bate, România-i mare
Și-o limbă sfântă, aud la hotare
Suspină ai mei, oriunde s-ar afla
Și-o dată cu ei, plânge țara mea.

Români chinuiți, prin lume
Vă vestejiți, n-aveți cui spune
Numa’ la străini, în căsoaie
Mai bine-n cuib, din lut și paie.
România-i binecuvântată
Cu deltă, păduri, cu mare și munți
O țară mică și atât de bogată
Din tine o plecat pre’ mulți
O inimă bate, România-i mare
Și-o limbă sfântă, aud la hotare
Suspină ai mei, oriunde s-ar afla
Și-o, dată, cu ei,
Plânge, țara mea.

Moldovenii o umplut
Obraji de lacrimi peste Prut
Vorba dulce ne unește
Ca toți cântăm românește.
România-i binecuvântată
Cu deltă, păduri, cu mare și munți
O țară mică și atât de bogată
Din tine o plecat pre’ mulți.
O inimă bate, România-i mare
Și-o limbă sfântă, aud la hotare
Suspină ai mei, oriunde s-ar afla
Și-o, dată, cu ei,
Plânge, țara mea.
Lai La La La Lai, La
Lai La La La Lai.
Suspină ai mei, oriunde s-ar afla
Și-o, dată, cu ei,
Plânge, țara mea

Bean:
Unii vorbesc de folclor
Cică-i unguresc
Cică-i pe val
Cică e banal
Folclorul cică-i prea oriental
E adevărat
Mi-am schimbat percepția despre folclor
O să-l iubesc și mai mult pan-am să mor
Fiindcă primim mesaje de la străini
Care nu ne mai asociază cu hoți de găini
Lumea e frumoasă când îți faci mândri frații
Big Up, Subcarpați
Aud metroul între stații

(Atenție, ușile se deschid)
La fel și perspectiva
Nu ne micșorăm pentru profit, dimpotrivă
Nume de album am găsit, ne-am ales
Fiindcă pielea te știe dacă ai alt interes
În afară de generatoru’ primar, folcloru’
Nu-l bagă în portofel
Mai bine închide sonoru’
Full house în Cluj
Full house în București
Full house în Timișoara
Sperăm că-n toată țara
Golanii hărțuiesc când simt miros de cașcaval
Era normal
În loc să mă supăr, cânt la caval
Cărămidă peste cărămidă construim o bază
Românii și-au reînviat folclorul, lasă
Viața este mare, cânt că-i foarte dragă
M-ai făcut să plâng, acum fă o țară întreagă
Bunico, sper că mă vezi acolo sus unde ești
Ce m-ai învățat am adus și în București

Mădălina Pavăl:
Frunzuliță, iarbă deasă, frunzuliță, iarbă deasă
Mândră-i lumea și frumoasă, mândră-i lumea și frumoasă

AFO:
Alții vorbesc de folclor
Fiecare cum vor
Cică e urban
Retro-metropolitan
Fiecare după vorbă, după neam
Da’ eu-s constănțean
Din clan Traco-Macedonean
Ah, acum cu Subcarpați
Ma iubesc surorile și frați
Mama, unde ești? Să-mi auzi vocea
Cânt muzică pentru viitor din Dobrogea
Ah, dincolo de brațul Borcea
Tot ce am, tot ce fac, original ca Vlaicu Golcea
Vibrație pură românească
Să aibă și copiii mei muzică frumoasă
Eu inginer, bag lei direct pe mic
Albumul este gata
Hai deți cu toți pe cai
Trăiască taica Bean
Trăiască taica Vali
Power pe Vinil
Mădălina și cu Andri
Acum sunt fericit că ies bine concertele
Și că ne ascultă lumea piesele
Cuvânt după cuvânt, silabă cu silabă
Dacă e rost de beat, nu-i problemă, mă apuc de scris
Nu e vreun business să n-aibă ceva putred
De-aia au fost p-aici, până acuma, multe
Dar iar încep să mă feresc de gânduri rele
Nu de altceva, dar nu-s învățat cu ele

Mădălina Pavăl:
Frunzuliță, iarbă deasă

Vali Umbra:
Decât să trăiesc în genunchi
Mai bine mor în picioare
Pe-al meu drum cimentat cu valuri spirituale
Eu nu sunt cetățean universal, sunt român
Și mă strădui cum pot în continuare să rămân
Ah, în Subcarpați am rădăcini
Am copilărit în Teleorman
Părinții mei de-acolo vin
Folclorul nostru nu numai că e sublim
Dar îmi aduce aminte cine sunt și de unde vin
Cânt în codru mereu
Și plâng în lipsa lui
Foaie lungă, foaie lată, nu e vina banului
Că el ajunge pătat
În mâna hoților care se folosesc în scop greșit de folclor
Noi am adunat de la lume să dăm înapoi
Cu asta am crescut, așa-i tradiția la noi
Din izvorul nesecat ce ne-a fost oferit
Am ales câte un cântec și l-am dăruit
Și fiecare concert e un motiv de sărbătoare
La care ne-adunăm cu mic și cu mare
Mulțumesc fraților
Mulțumesc surorilor
Mereu ne onorați cu prezența și cântați în cor
Asta-i mândria mea, natura mea
Sunt fericit că mi s-a dat o șansă să m-apuc de ea
Am să te prețuiesc, folclor românesc
Căci tu m-ai învățat încă o dată să iubesc

Mădălina Pavăl:
Frunzuliță, iarbă deasă, frunzuliță, iarbă deasă
Mândră-i lumea și frumoasă, mândră-i lumea și frumoasă
Și iar verde, foi și-o fragă, și iar verde, foi și-o fragă
Eu cânt că mi-i lumea dragă, eu cânt că mi-i lumea dragă