Versuri corectate și adnotate
Copiii – știm – nevoie au de jocuri;Demult, pe când erau doar țânci cu toane,Popoarele-și fă jucăriiCiudate: tronuri, purpuri și coroane.Și-au pus pe capul unui tont coroana,Și-au pus pe tont să stea pe tron, ca stană!Și iată monarhia și monarhii,cari stând pe tron, cu căpățâna plinăDe-ale ‘nălțimii fumuri, cred acumC-ar fi domnind din grația divină.Vă … Citește mai mult
Un rege bun puteai să fii.N-ai vrut. Și ți-a plăcut să creziCă poți poporul-n jug să-l ții.Nu-i cunoșteai tu pe francezi!Există judecată chiarȘi pentru țări pe-acest pământ;Și-n timp ce alergai fugarCoroana ți-a căzut, s-a frânt.Cumplită luptă s-a-ncins!Sub steagul libertății, duhulRevoltei în popor s-a-ntinsȘi-un singur glas umplu văzduhul.Mult sânge la Paris a curs!O, cum plăti-vei tu, … Citește mai mult
Veacul nostru de lumină, veacul nostru de lumină!Oh! cu manta, fața voastră o ascundeți, farisei,Pe cap puneți azi cenușă și cu-a bâlciurilor tinăVă mascați, voi, purtătorii luminoaselor scântei! …Unde, unde vi-i lumina? Când popoarele-nvrăjbiteDe tirani, ca vite duse, între ele se omor,Când voi puneți, o, nemernici, arme nou descoperiteLa picioarele acelor ce duc vrajba în … Citește mai mult
Beam bere, vin și pălincăDa’ mai întâi îmi făceam un cui ca să fiu sotto ca-s caterincăD-aia n-am reținut ce mi-au zis cutare și cutaricăPână doctorii au venit să-mi zicăCică ce e mult stricăȘi fierea mă obligăSă-l las pe Jack și s-o las mai moale cu GicăȘi asta mă oftică gen Ogică StelicăDa’ știu bine … Citește mai mult
Joacă-te și dormi, sete bună, aici asupritorii noștri nu sunt aspri.Ei, bucuroși glumesc sau bucuroși ne țin de brațCa să străbată mai ușor primejdiosul anotimp.Pesemne că otrava a ațipit în eiPână-ntr-atât încât le-a mai slăbit din lanț barbara dispoziție.Și cum ne-au hăituit până aici, o, setea mea,Cum ne-au silit să viețuim în părăsirea dragostei redusă … Citește mai mult
Adio.Pocit, faimos proconsul, model de tiranie,Cuplită fie calea pe care ai plecat,Cu apa consacrată prin somnul de veciVom ați pământul ce tu ai întinat.Schelet fantasmagoric, ființă infernală,Geroasă, tristă-ți climă ea încă n-a produsJiganie mai crudă, o iazmă mai fatală,De când soarele seara se pleacă la apus.Dator este românul a sa recunoștințăMonarhului ce țara cu tine … Citește mai mult
La miez de noapte morții-n corÎși cântă jalnic imnul lor,Iar albele giulgiuri bătute de vânturiDau tact tânguioaselor cânturi.Ei sunt războinicii oșteniAi regilor asirieni —Zobail la moarte i-a dus ca pe-o turmă,Cu biciul bătându-i din urmă.Ce fericit e cine-i viu!Noi putrezim într-un sicriu!Ni-e dragă și nouă viața și-averea,Dar regii ne-o iau cu puterea.Frumos e, sfânt e … Citește mai mult
A fost un tânăr împărat –De la mișei a smuls avereaȘi-a smuls de la tirani putereaȘi mulți nebuni a spânzurat.Dar patru inși vorbind în șoapteL-au dus în giulgiuri învălitȘi-n codrul cel mai tăinuitL-au îngropat târziu în noapte.Cei tari zic: „A fost mișel!Ne-a prigonit prea multă vreme.”Iar popii fulgerau blăstemeÎn cei ce mai vorbeau de el.Nici … Citește mai mult
Lăpușneanul, Vodă – LăpușneanulBoier vechi și domn creștinSe-ntorsu la domniePe Moldava glieȘi Țării îi ziceau:„De voi nu mă vrețiEu vă vreau, cu ori far’ de voie!”.Patruzeci și șapte de capete tăiateÎn stilu’ de piramidă așezateCăpățâni de boieri vrăjmașiDin cetatea di la Iași.Lăpușneanul!!!.Se scaldă în sângele țăriiȘi-n fața mulțimiiȘi-a doamnei sale Ruxandrafăptuind NedumnezeireaȘi pieri-n durerea luiȘi-n … Citește mai mult
Măreția politică (1821).Puterea, faima, pacea, mărețiaȘi arta nu-nsoțesc acele gloatePe care le-mblânzește tirania.În nici un stih inima lor nu bate.Istoria le-arată mârșăvia,Iar arta are-oglinzi întunecate,Când milioanele de sclavi, orbeștePășesc și pângăresc cu chipul lorAceste-oglinzi. Ce-i gloata, de-o uneșteDoar forța? Omu-i om, când domnitorAsupra sa, el însuși se numește,Când își înalță tronul său, cu fală,Pe-nvinsa vrere, … Citește mai mult