Versuri corectate și adnotate
Pe cer câțiva nouri încă, palizi, zdrențuiți de soare,Se topesc ca fulgii iernii, pe pământ umbra lor moare.Sus nemărginire-albastră, jos e mărginitul verde.În potop de umbră satul, sub copaci stufoși, se pierde.Stâncile își scot din dealuri a lor frunți îmbătrânite;Iar pe vale-și duce gârla undele-i neliniștite.Stânca zice gârlei: Spune-mi, pentru ce ești trecătoare?Pentru ce, și … Citește mai mult
Veacuri trecură în veacuri, cu ani mulți acoperiți;Așa ani s-au dus cu anii, ce de vremi ne sunt răpiți.Unde zac, nime nu știe și nici vrodată va ști;Din întunerec vremea se naște, și-n întunerec în veci va fi.
Aud portița.Tresar,Ies să deschid.Nu ești tu,Nu!Mă întorc singură.„Nu!” „Nu!”Spun toate volumeleTale,Toate lucrurileDin odaie.Odaia însășiE un mare: „Nu!”.Iar timpulPlesneșteCa o păstaie.
La vârsta noastră, mai purtăm în inimiMulțimi de socluri goale de frumos,Pe care-am pus în depărtare idoli,Dar viața, judecându-i, i-a dat jos. Avem și-acum mulțimi de subteranePe care-n stânci, cu gândul le-am săpat,Care duceau de mult către iubire,Dar vremea-n goană ni le-a astupat. Și drumuri încă și-acum sunt destule,Dar fiindcă-s ani de când nu le-am … Citește mai mult
Alții bagă muncă zi și noapte, rate, mii de probleme-n spateBanii n-ajung 7 din 7, încep să apară firele albePrimele riduri, tic tac, inima ce iubeștiDulce copilărie, astăzi unde ești?Tic tac, anii trec, ne schimbăÎncet încep să nu mai recunosc omul din oglindăTic tac, atâtea amintiri se adunăȘi m-am trezit bătrân, dar jur c-am adormit … Citește mai mult
La moara mea vin sacii plinide întuneric și de slavă;și moara-i macină lumini,și ora-i limpede și gravă.Și cerne sita! Ritmic cern,mușcând din clipe-n lunga trântă,grăunții timpului eternși moara-i macinăși cântă!Nu te opri! Îți dau să-mi beivăzduhul sufletului, moara,numai să-mi lașidin anii meicât peste veacuri să răsară.
Nu! Timp, să nu te lauzi că decad.Din câte piramide-ai construitNimic nu-mi pare nou, nimic ciudat;Sunt numai replici a deja văzut.Trăind puțin, găsim de admiratVechiul, ce ni-l impui în mod vicleanDrept nou, cum că acum l-am constatatCând noi, de fapt, demult de el știam.Pe tine, cu-a ta urmă, te desfidPrezent, trecut, nu văd ce-aș admira;Istoria … Citește mai mult
Ca valuri ce se sparg necontenitPe țărmul cu pietriș, minute mor;Când unul pleacă, altul s-a ivitȘi se succed în ritm istovitor.Un nou-născut, strălucitor, firesc,Ajunge om matur neapărat,Eclipse rele slava i-o umbresc,Iar Timpul îi va lua tot ce i-a dat.Și Timpul va distruge ce-a înflorit,C-adânc brăzdează chipul orişicui,Hrănindu-se cu tot ce-i preţuit,Nimic nu stă în calea … Citește mai mult
Nici frica mea, nici darul prevestiriiAcelor lucruri care vor veniNu-mi pot influența cursul iubirii,De presupus cândva că va sfârși.Luna mortală intră în eclipsă,Profeții râd de răul prevestit;Nesiguranța-i pagină închisă,Pacea plantând măslini la nesfârșit.Acum, în acest timp vindecătorIubirea-i vie, moartea-n frâu pot ține,Căci eu prin vers rămân nemuritor,Ea doar pe proști, pe muți, o să-i domine.Iar … Citește mai mult
Ce-aș mai putea cu mintea să creezCând sufletul meu bun ți-am arătat?Nimic nu-i nou, ce să mai consemnez,S-arăt că te iubesc și ești dotat?Asta e tot, și eu ca rugăciuniAceleași lucruri zi de zi rostesc;Ce-i vechi nu-i vechi, trăiri și pasiuniDe când te-am cunoscut, se reînnoiesc.Iar veșnica iubire-n straie noiNu ține cont că ești bătrân … Citește mai mult