Versuri corectate și adnotate
Orioncătre Taur.Eram în minutul celei de pe urmă deosebiri. A trebuit să repatriem cuțitul. Și roșul, ca de carne, analogic.Puțini vor fi știut să privească pământul pe care trăiau și să-l tutuiască plecându-și ochii. Pământ de uitare, pământ apropiat, de care te-ndrăgostești cu spaimă. Iar spaima a trecut.Fiecăruia ceasornicul său de nisip ca să termine … Citește mai mult
In memoriam Montez, 1830.De când, aproape mic, din țarc pe locnăvălea, doar ochi și-urechi, din zborcu sfidarea dinspre picadorînfruntând săgeți ca într-un joc,mult crescut-a aprigă făptură –iată: în ce-ngrămădire greadintr-o de demult și neagră ură,și cu capul, ca un pumn, cumva.strâns, nemaijucându-se nicicum,nu: ci sulițele-nsângerateridicând, cu coarnele lăsate,de vecii potrivnic Lui ce-acum,îmbrăcat în aur și … Citește mai mult
În mine s-a întunecatUn cer de aur.El geme înjunghiatCa un taur.În mine un taur gemeCu un corn de rubin.Mi-l sărută pe geneÎn zori un copil.Suflarea-i înviind-oCa într-un mit.Ah, iubire, tu, sfânto:Cer hăituit.
Sus pe boltă-atârnă-n spaţiu ditai taur,altu-i poartă-n spate pulberea-i de aur.Între-aceşti doi tauri, uite-mi-l pe-Allah,câţi măgari mai paşte-n iarba din coclaur!
Ai! Între albii muri hispanici,negrii tauri ai tristeţii!Frederico Garcia Lorca.Lăsând toreadorul nemişcatreuşi să fugă din arenă.Îşi spunea că la sfârşitul străziivor începeelibertatea lui şi tihna…… dar i-apăru în faţă câmpul roş’-aprins,andaluzul câmp împurpuratşi-nnebunitul taur îşi înfipsecoarnele-n ţărânăaruncând spre cerurirădăcini şi floare,sângele de maci.
La Chinitas-cafe, îi aruncăPaquiro lui fra-su-n obraz:„Sunt mai țigan decât tine, mai torero și mai viteaz”.La Chinitas-cafe, Paquiro,Îi zise lui Franscuelo:„Sunt mai viteaz decât tine,și mai țigan, mai torero”.Ceasul își scoase Paquiroși astfel vorbi cu-al său frate:„Trebuie acest taur să moarăpână la patru jumătate”.Când patru în stradă-a bătutieșiră din cafeneași-un toreador renumitPaquiro în stradă era.
Floare de iasomie și taur decapitat.Imens caldarâm. Hartă. Sală. Harpă. Zori.Copila născocește un taur de iasomiiși taurul este-un însângerat crepuscul mugind.Copilaș de-ar fi cerul, ar avea iasomiiledin noaptea obscură o jumătateși tauru-o albastră și goală arenăși-o inimă la piciorul unei columne.Dar cerul este un elefantși-o apă fără sânge-i iasomia, precumcopila-i o creangă nocturnăpe-ntunecatul, imensul caldarâm.Între … Citește mai mult
Tot ce e frumos e tareTot ce-i tare e frumosForța e în coarneTaina e în curCam așa gândește un taur.
Scurmată-n câmp de taur cu copitala prânzul mic al vacilor, când urmași-o lasă-n umblet ca pe-un martor turma,creștea-n bătaia vântului răchita.O pulbere de puf de păpădiezbura-mprejur, turnând pe cicatrice,nu arșița alcoolului ce-nvieîn frunza verde-a tufei de glădice,și nici nisipul cald la mers ce-ndeamnă-alânoase toropeli pe verzi gorgane,sub ugerele ciurdelor cerbanecu țâțele ca lostrițele toamna,ci bolnav … Citește mai mult