Sumbră

Rafael Alberti – Blestemata

de

Tot cernită, -n veci de negruîntre patru ziduri, moartă,și c-un văl întins pe față.– Să nu treci pe poarta ei,să nu-i pui picioru-n casă!.Sunt lămâi și portocalila-ndemână, lângă ziduri,umbră proaspătă-n grădina-i.– Niciodată, ochii mei,crengile să nu le-atingeți!

Rainer Maria Rilke – Sonetul XVIII

de

Doamne, noii zoriCu fulger, bubuie.Grăbesc vestitoriSpre boltă de-i suie. Larmei te-nchină,În rostogolire;Căci însăși Mașinacere preaslăvire. Iar Mașina, iată,Urlă răzbunareRâvnind să sluțească. Ea ne suge, toată:Deși patimi n-are:Drept e să slujească.

Rainer Maria Rilke – Morgă

de

Ei zac așa, de parcă ar fi gata,acum, târziu, să afle-o faptă caresă-i înmănunche liniștii-nghețateși între ei s-aducă împăcare;căci parcă nu-i sfârșit în astea toate.Nu afli nume-n buzunări deșarte.Dezgustul de pe gurile uscatesă-l spele n-au putut; stă mai departe;dar într-atâta s-a schimbat; curat e.Și bărbile sunt mai țepoase-acuma,de gardieni mai bine tunse, numala privitori să … Citește mai mult

R. A. C. L. A. X Ad Litteram feat Kempes – Abis

de

Refren (KEMPES)Destinul este scrisAlt drum e interzisNu-i niciun paradisE poarta spre abis. Strofa 1 (Rimaru)Ne revoltăm dar în zadar, tot sub călcâi suntem ținuți de farsoriDin zori până apunem și când ard sori și prin ninsoriTartori trag sfori de sclavi obedienți arând ogorAltfel trag trasor închizând vizor punând pe mut sonorCa un cuțit amuțind vite-n … Citește mai mult

Georg Trakl – Visul Răului – A 3-a Variantă

de

Tras clopot pentru mort sfârșind să sune –În negre – odăi iubitul se deșteaptăCu fața-n stele ce spre geam se-ndreaptă.Catarge, pânze ard pe fluviu-n spume.Un preot, o gravidă-acolo-n lume.Ghitare sună, roșii bluze-așteaptă.Se strică-n auriu castana coaptă;Biserici fastul trist își urcă-anume.Prin măști livide Răul crunt scrutează.O piață se întunecă cu groază;Pe insule se mișcă, seara, șoapte.Însemne-n … Citește mai mult

Georg Trakl – Pe Lângă Mlaștină – 1-a Variantă

de

Mantia-n vântul negru; lin susură stuful uscatÎn liniștea mlaștinii. Păsări sălbaticePe cer cenușiu se urmează în stol –Derivă peste sumbrele ape.Prin mesteceni golași alunecă osoasele mâini.Pasul trosnește în crâng ruginiuUnde o sălbăticiune singuratică sălășluiește să moară.Bătrâne femei tăiau drumulSpre sat. Păianjeni cădeau din ochii lorȘi zăpadă roșie. Ciori și lung dangăt de clopot.Însoțesc neagra cărare, … Citește mai mult

Georg Trakl – Plimbare de Iarnă în La Minor

de

Din crengi mijind, pe roșii sfere cadeNinsoarea lungă lin și-ntunecat.Cu preot e condus un mort bărbat.Și pline-s nopțile de mascarade.Trec peste sat zburlite ciori; în carteSunt basme minunate-ntr-adevăr.La geam străfulgeră căruntul păr.Vin demoni, sufletul bolnav să-i poarte.Fântâna-ngheață-n curte. Scări surpateÎn beznă cad și suflă asprul vântPrin puțuri astupate. Gerul cruntCu-arome tari în cerul gurii bate.

Ion Caraion – Directorul Ceții

de

Cin’ te-o trece, dragule,să-i aduci aminte:noi monom și-n cagule,lungi ca din morminte.Ei – pătrați și țepenidoamne, să nu-i superi!mici pe lângă jnepeni,falși lângă ienuperi.Aerul aleneleîmproșca un zid.Acolo-am stat și-am murit,viermi rozându-mi genele.Ca-n sângele-atâtor antume,măruntaie de draci.Taci, e negură, taciși vraiște-n lume.Lacrime cu țintesorbu-le, retragu-le.Să-i aduci o! pragule,cui te-o sare, – aminte.Ei – călcâiul rece,borta ori … Citește mai mult

Ion Caraion – Bagdadiile Tartarului

de

Clefăind sălbatic (botul doar și-a scosdin mocirla pâclei și și-l vâră iar)corbii-nchipuirea unui soi de porcdar cu colți și pene, dar cu pliscu-n jos,trec pe cer în flote, croncăne, se-ntorcîntr-un du-te-vino vaier funerarbagdadie scundă-a unui nor Tartarpeste hoitul nostru viu și caraghiospeste (câți?) clăbuci – cocă moale –ai păstoasei noastre vietăți de fum,ucigașe păsări pușlamalepăsări … Citește mai mult