(Se repetă strofa)

Am scăpat de sub control
Fiindcă totul e nasol
Stări ce nu le controlez
Vars în lacrimi, pic în gol
Sunt momente în care…
Eu uit că am totul pe pământ
Tot ce am atunci în cap
E să trec peste un gând
Atunci când
Mă simt depravat
Nu am nevoie de prieteni
Nu am nevoie de umblat
Vreau să nu mai simt nimic
Să fiu ca să am un dird
Toate astea pentru că în fiecare zi nu am timp.

În depresie continuă, sincer aș dori să mor
Sunt abandonat de viață
Vreau iarba și un pistol
Am scăpat de sub control
Nu mi-e frică că mor
Să m** pe ea de viață
Îmi dau iarăși somn ușor

Ea se trezește în miez de noapte și iar plânge,
Știa că a greșit, dar nu știa unde se duce.
Dacă a murit? Un semn de viață nu dădea,
A căzut în genunchi, lumea ei se sfârșea.
În minte i-au venit toate clipele frumoase,
Clipe dureroase și momente păcătoase.
Au fost amândoi, la bine și la greu,
Au trecut împreună peste toate mai mereu.
Toate visele pe loc s-au spulberat,
Fără să gândească, în gol, ea s-a aruncat.
A vrut să-i fie lui aproape și sus la Dumnezeu,
Cum au fost înainte, și la bine și la rău.
A luat cu ea în rai două suflete legate,
Că nimeni nu știa că trăia printre regrete.
Nimeni nu știa că era gravidă-n două luni,
Și au murit pe loc, și ea și fiul lui.

Pe strada lor se simțea multă tristețe,
În familie și pe multe fețe,
Ca o ultimă dovadă s-a găsit un biletel,
Scris de fata ce acum e sus în cer.
„Nu am știut prin vorbe, așa că o să scriu
Un cuvânt sincer pentru mai târziu.
Poate nu contează, dar pentru viitor,
Rămâi lângă mine, îngerul meu păzitor!
Îmi amintesc zilele când în brațe-mi dormeai,
Te sărutam ușor și simțeam cum respirai.
Nu permiteam de nimic să-ți fie teamă,
Chiar dacă viața ta era ruptă dintr-o dramă.
M-ai schimbat, te-ai schimbat, viața nu mai e la fel,
Pentru mine nu mai ești doar un simplu EL.
Mai am o veste, o să avem un băiețel,
Te iubesc mult și-o să ne vedem în cer…”