suflet ratacit – Versuri.pro

Daniel Vişan-Dimitriu - Mirarea Unui Gând Stingher

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Tu, suflet rătăcit, cum nu știi, oare,
Că n-am plecat și nu ne-am despărțit?
Sunt încă-n tine, viu, căci o plecare
Ar însemna pustiul de sfârșit.
Nu simți privirea mea cum îți măsoară
Plăcerea-n jocul noului sărut?
Nu știi că te cunosc și mă-nfioară
Toți pașii tăi prin timpul ce-a trecut?
Nu te sfii de-acum! Din întâmplare,
Te mai privesc și eu, la fel ca tine,
Dar nu cum te priveam, cu-nflăcărare;
Cred că-i dorința mea să-ți fie bine.
Sunt doar un gând acum, ca o mirare
Prin gândul tău. Dar știi. Oi știi, tu, oare?

Serghei Esenin - Curmături și Gorgone de Ceară

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Curmături și gorgone de ceară,
O potecă-ntre sate le-a spart.
Vetre joase-nviind pe sub seară
Și urzici îmbrâncite-ntr-un gard.
Către zori, o țărână-azurie
Pe cupole-o ghicești lunecând,
Iar prin ierburi, stârnindu-le-adie
O lacustră suflare de vânt.
Verdea-ntindere dacă mi-e dragă,
Nu cu cântecul m-a cucerit –
Cu-o tristețe-a migrării mă leagă
Pe vecie cărarea la schit.
Tu pe ea mergi când ziua se-nclină
Și amurgu-i căzut pe uluci,
Să te-nchini, biata mea pelerină
Dragostei și bătrânelor cruci.
Împăcate ți-s inima, gândul.
Sorbi ectenia pân’la sfârșit.
Să te rogi lui Cristos, implorându-l
Pentru sufletul meu rătăcit.

Relian feat Mik3Y - Un Suflet Rătăcit

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Caut, nu găsesc… nici nu știu ce-i firesc
Umblu de nebun pe drum și încerc să te găsesc
Rătăcit în mine, rătăcit, în vise cu tine,
Rătăcit în întuneric, sperând că va fi bine
Am speranțe că iubesc și în inimă am foc
În același timp și plouă da’ nu se stinge deloc
Încă te privesc în poze ce răscolesc amintiri
Încă te mai simt aproape, încă te simt cum respiri,
Mă gândesc că am avut, șansa să aleg
Să fim pe același drum și să formăm un întreg
Am fost, nepăsător priveam, doar încet cum pleci
Și-acum ce-a rămas în suflet sunt doar valurile reci
Acolo, unde ești acum, mă rog să-ți fie bine
Chiar dacă noi doi.. a rămas o amintire
Chiar, dacă-s rătăcit, nu vreau să dau jos coroana,
Și-ncă sper că într-o zi, o s-ajung să-nchin icoana!
Sentimente sincere, în același simplu om,
Noaptea e tot mai grea și nici nu știu cum s-adorm
Ceva lipsește, nici parfumul tău nu mai e acolo
Mă bat cu trecutul, prezentul îți duce dorul
Alerg tot timpul, dar nu știu unde mi-e țelu’
Erai singura femeie care-mi știa felu’,
Cafeaua e amară, doar tu o făceai perfectă,
Pentru mine erai, doar o fată inocentă..
Erai ca o stea străluceai așa de tare,
Totul a rămas doar fum și asta doare tare
Totul e distrus, încep să nu mă recunosc
Te-am lăsat să pleci și știu, nu mai are rost
Am făcut greșeli și știu, nu e prima dată
Am renunțat la tot, chiar, după prima ceartă
Te-am iubit, te-am prețuit, dar acum totul e scrum,
Sper să fii fericită.. pe al tău drum..

George Popa - Suflet Pierdut

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Suflet pierdut, plutind pe-o mare înghețată
Mare, născută din lacrimi înghițite zi de zi
Înecând sufletul cu apa ei amară
Iar lacrimile îngheța-va în cristale.

Suflet pierdut, rătăcind pe potecile întortocheate
Prin pădurea plină de copaci bătrâni cu crengi golașe
Cu poteci acoperite de frunze galbene de timp uitate
Pădure tristă, prin care nimeni nu mai umblă.

Suflet pierdut, urcând treaptă cu treaptă
Scara lui Iacob spre cer, căutând la El
Singurul care primește suflete pribege
Alinându-i tristețea, mângâindu-l.

Parlament - Suflet Pierdut

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

I:
Doar o clipă să mai stai, aș vrea
Nu te-ndepărta,
Nu fugi de mine, nu, nu, nu
Nu mă alunga.
Doar o clipă a mai rămas acum
Din noaptea cea mai grea.
Toate-s bune, numai tu nu ești
Durerea s-o topești.

Refren:
Suflet pierdut prin așternut
Am rămas cu ce-a trecut
Orele trec, zile curg
Ne-am îndepărtat prea mult.
Suflet pierdut prin așternut
Am rămas cu ce-a trecut
Am să te-aștept.. (x3).

II:
Te-aș ruga măcar la miezul nopții
S-apari în visul meu.
Am atâtea lucruri să îți spun
Și-mi e tare greu.
Te-aș striga dar știu că nu m-auzi
De unde rătăcești.
Toate-s bune, numai tu nu ești
Durerea s-o topești.
Refren:..

III (x2) :
Suflet pierdut..
.. am rămas cu ce-a trecut..
.. ne-am îndepărtat prea mult..
Refren (x2) :.

Loredana - Suflet Drag

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

I:
În orice zi m-a luminat un soare
În orice zi am navigat pe-o mare
Câte stele au căzut
Atâtea lacrimi am pierdut
Dar tu n-ai aparut.

Refren:
Suflet drag,
Te-ai rătăcit în noapte
Te aştept..
Nu mai eşti singur pe lume..

II:
În orice zi am de trecut o vamă
În orice zi am de închis o rană
Am să uit tot ce-a durut
Am să uit tot ce-am pierdut
Dar nu eşti singur, cu tine sunt.

Refren:..
Dragostea n-are sfârşit..
Nu mai eşti singur pe lume..

Tudor Urea - Pădure Întunecată

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Stau și merg prin pădurea întunecată,
Descult, mângâind creștetul Pământului
A cărei aură mi-o încarcă
Slăvit fie, zeul Pan, al naturii.
O, tu pădure întunecată..
Pășesc prin tine descult, ascultându-mi inima bătându-mi.
A cărei amintire mi-o regăsesc în tine amoruri,
Ascultând crengile murind în cărarea uitată;
Fantome cu chip de amintiri mă bântuie..
Ori de câte ori, pășesc domol în întunecime,
Pe mine trecutul să mă ierte
Căci viitorul mă așteaptă-n întunecime.
O, voi zeii iertați-mi inima rece ca piatra
Sunt doar un suflet rătăcit în lumea mea,
Stau și mă uit în baltă, la chipul meu
Ce cu timpul stă să se înece-n trecutu’.

Atac Verbal - Suflete Rătăcite

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Am lăsat de mult în spate locul nașterii mele,
Am înecat până acum diferit copilăria plină de durere,
Încerc să-mi amintesc cum să mă bucur de viață,
Respir și zâmbesc cu lacrimi de sânge pe față.
Totul pare a fi în ceață și cu inima de gheață,
Mă lupt mereu să iubesc, chiar dacă ura nu mă-nvață,
În aceleași locuri, următoare, mă duc mereu cu gândul,
Simt cum viața mea s-a scurs, mă trage pământul.
Mă bate vântul, rugându-mă pentru tine, mama,
De ce te-ai dus? Că nu-nțeleg, răzbunarea mă cheamă
Și mă îndeamnă să mă răzbun pe forța Divină,
Să-i neg existența când ea o să vină.
Cât mai am de trăit, ucid tot din jur,
Veninul din mine strică tot ce e bun,
Suferința mă seacă în scrum și pământ,
Îmi doresc doar să scap, să fug din mormânt!
Accept realitatea, dar sunt înfrânt, mi-e foarte greu,
Când te visez mereu cum plângi, mormântul tău.
Mama, sentimentele tale sunt apuse,
Și mă doare când mă gândesc că sunt atâtea cuvinte nespuse,
Uitate în două lumi opuse, pline de suflete reci,
N-am să te uit, mama, te voi iubi în veci!
A plecat de lângă mine, s-a stins dintre cei răi,
A plecat în ceruri, însă fără voia ei.
Acum mă privesc în oglindă și-mi văd ochii pustii,
Nici eu nu-s mort printre vii!
A plecat de lângă mine, s-a stins dintre cei răi,
A plecat în ceruri, însă fără voia ei.
Acum mă privesc în oglindă și-mi văd ochii pustii,
Nici eu nu-s mort printre vii!
Durerea și suferința greu mă apasă,
Îmi aduc aminte la 14 ani toți plângeau în casă,
Când mama mea cea bună s-a dus,
Când cu lacrimi pe față, încetișor mi-a spus:
„Mai am un ceas și iată, că voi ajunge-n fine,
Într-o lume atât de sus creată pentru bine!”
Dar s-a oprit din vorbă, m-am privit,
Și ce s-a întâmplat? Doamne, a murit!
Am rămas cu sora mea singuri să ne facem viața,
Încetișor ne-a părăsit și familia,
Mi se părea că-n jurul meu nu mai văd nimic,
Nu tu familie, nu tu tata, că și ei ne-a părăsit.
Cu ani în urmă dorința ce-o aveam era
Să pot avea și eu familia mea,
Dar nu e așa, acum m-am schimbat, aș vrea să mor,
Când mă gândesc la moarte, sincer, nu mă ia fior.
Flori, și flori să cadă peste-al meu mormânt,
Și cei din jur să nu scoată vreun cuvânt,
Iubita mă va plânge, dar știe că fără rost,
Asta e, îmi pare rău, pentru tot ce-a fost!
A plecat de lângă mine, s-a stins dintre cei răi,
A plecat în ceruri, însă fără voia ei.
Acum mă privesc în oglindă și-mi văd ochii pustii,
Nici eu nu-s mort printre vii!
A plecat de lângă mine, s-a stins dintre cei răi,
A plecat în ceruri, însă fără voia ei.
Acum mă privesc în oglindă și-mi văd ochii pustii,
Nici eu nu-s mort printre vii!
Oare ce se va-ntâmpla când mama se va ridica la cer?
Voi rămâne singur pe străzile din cartier?
Poate va fi bine, poate va fi rău,
Asta nu știe decât bunul Dumnezeu.
Tovarășii mă-ntreabă de ce beau mereu,
Dar eu tac și-mi ascund durerea din sufletul meu,
În fiecare seară stau în pat și mă gândesc
Cum ar fi dacă-ar fi să pierd pe cineva pe care prețuiesc.
A plecat de lângă mine, s-a stins dintre cei răi,
A plecat în ceruri, însă fără voia ei.
Acum mă privesc în oglindă și-mi văd ochii pustii,
Nici eu nu-s mort printre vii!
A plecat de lângă mine, s-a stins dintre cei răi!

Arssura - De La Balcon

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

M-am îndrăgostit de fata aceea de la balcon
Când mă privește simt totul, o petală cu miros de somn
Ochii ei mă privesc fix de câte ori merg pe-acolo
Când trec cu prietenii sau când trec solo.
Privirea ei rece și tristă mă copleșește
Mă privește lung, dar niciodată nu-mi zâmbește
Când vreau să-i vorbesc, o văd cum ferește privirea
Uneori are lacrimi în ochi și eu mă pierd cu firea
De-acolo de la primul etaj parcă șoptește
Să nu o mai privesc și asta mă neliniștește
Atâtea gânduri, multe prin cap fără răspuns
De ce o văd mereu tristă și cu adevărul ascuns
Într-o zi îmi fac curaj și-i fac semn să coboare
Dar dă din cap negativ, nevrand să arate c-o doare
Îmi face semn să plec c-un zâmbet forțat
Și eu plec trist, dar cu gândul că măcar am încercat
Și așa treceau zilele, o vedeam tot mai tristă
Treceam pe acolo și încercam să mă prefac că nu există
Era frumoasă, dar trebuia s-o scot din cap
Deși știam că de gândul că n-o s-o am greu o să scap
Dar am rămas uimit, parcă trezit din somn
Când mi-a strigat de la balcon numărul ei de telefon
Și am vorbit zile și nopți, trecea timpul ușor
Când îi auzeam vocea aia dulce în receptor
Voiam să o văd, dar ea căuta mereu scuze
Că nu o lasă ai ei, dar îi simțeam minciuna pe buze
Tristețea din vocea ei mă făcea mai curios
Dar refuzurile ei mă făceau și mai furios
Am hotărât să cedez, să renunț, să n-o mai sun
Deși spunea la telefon că pentru ea sunt prea bun
Și-mi venea să mor când peste-un timp într-una din zile
Am văzut-o din balconul meu în scaun cu rotile!
Ochii ei triști, am să-i țin minte mereu
De la ei am învățat că poate fi și mai greu
Un suflet rătăcit ce mă privea de-acolo de sus
Așteptând de la viață un răspuns. X2

Buzz - Albumul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Am văzut doar poze într-un album uitat,
Timpul a trecut, l-a acoperit de praf.

Refren: Nu mai pot să mai stau, să mă uit să privesc
Nu mai pot, nu mai pot chiar deloc (2x)

Sufletul meu este gol ca un sertar,
Am rămas doar c-un album și cu un jurnal
Sentimentele-mi aleargă pe o foaie de hârtie
Pe-un trotuar imaginar, spre o inimă pustie.

Refren: Totul s-a schimbat, totul e diferit
Tu o poză într-un album, eu un suflet rătăcit. (2x)