Versuri corectate și adnotate
Nu-mi pasă că mă sting ușor, așteptândNisip purtat de vântNisip purtat de vânt.Doar lacrimi mi-ai lăsat și-un suflet pierdutSă-mi țină de urât.Respir un aer tristOrașul parcă-i stinsȘi străzi se pierd în umbra meaIar norii plâng din vina ta.Dar eu am gândul-n steleM-am agățat de eleStele cad, fără rostLe-am spus că nu te-ai mai întors.Nu-mi pasă … Citește mai mult
Angela: Ți-am povestit cândva?Că l-am iubit prea mult ca să-mi treacă!Să iert.Să uit că m-am trezitCu-n singur trandafir strivitSub pașii celui care pleacă!Ovidiu: Ți-am povestit de ea?Era o fată mult prea frumoasă!Ce gust avea.Ce ochi avea.Privirea ei mă obseda!Îmi lumina întreaga casă!Angela&Ovidiu:Suflet pierdut.Te chem la mineRămâi aici măcar o zi să stau cu tine!În visul … Citește mai mult
Pătura se-aude ușor, îmi șopteșteStai liniștit că la tine se gândeșteTelefonul pare că-mi strigă și-mi spuneFormează-i numărul și n-aștepta să suneO poză pe birou parcă-mi face cu mânaNorii nu mai sunt pe cer se vede luna.Vântul mi-a adus acum parfumul ei în casăÎncă îl păstrez suflet, ceva nu mă lasăAmintiri plăcute îmi trec prin minte … Citește mai mult
Nimic în jur nu se clinteșteStrigătul se pierde în văzduhNimeni în jur nu te priveșteTe plimbi absent, te simți pierdut.Îți dorești să te naști din nouÎn alt timp și în alt locSă ai un trup și un suflet nouSă fii curățat prin foc.Degeaba-ncerci ajutor să ceriȘi ei sunt morți nu poți să îi trezeștiDoar tu … Citește mai mult
M-am îndrăgostit de fata aceea de la balconCând mă privește simt totul, o petală cu miros de somnOchii ei mă privesc fix de câte ori merg pe-acoloCând trec cu prietenii sau când trec solo.Privirea ei rece și tristă mă copleșeșteMă privește lung, dar niciodată nu-mi zâmbeșteCând vreau să-i vorbesc, o văd cum ferește privireaUneori are … Citește mai mult
Spune-mi ce-a mai rămas în loc de suflet și cu ce prețAha, yo.Am pornit la drum, pur precum lumina,Un copil cu scântei în ochi, care nu știa ce-nseamnă vina,Căutând iubirea și stima, și cum nu știam să lovesc,Viața m-a lovit prima și am aflat că,Nu e prea rău să fii om, să fii prea om … Citește mai mult
Spune-mi, ce-a mai rămas în loc de suflet și cu ce preț?Am pornit la drum pur precum lumina,un copil cu scântei în ochi care nu știa ce-nseamnă vina,căutând iubirea și stimași cum nu știam să lovesc, viața m-a lovit primași am aflat că nu e prea rău să nu fii om,să fii prea om e … Citește mai mult
Aproape, dar totuși departePrivirea te-apropieAspectul pierdut s-a conceput precum o slăbiciuneNu mai sunt speranțe că se poate înfăptui o minuneFugind de lume, în fine… nu știuDoar însuși vântul îți știe taineleSunt sigur, mult mai grele haineleAșa că stau și mă întreb oareDe ce la cap mă leg dacă nu mă doareIar să primești o veste … Citește mai mult