Versuri corectate și adnotate
E un strigoi, ce bântuie doar pe-uniicare susțin că-s doi, precum nebuniiși nu pot piept să țină frâu destinului;n-au niciun mijloc, chiar cu rugi divinului.E-un tot nefast, de tine nu depindeoricât ai fi de cast și orice-ai întreprinde;e-un joc de independență-ntâmplătoare,de-un pur noroc, care când naște, moare.E-n fond nenorocirea și n-ai cum ajutafiindcă menirea n-ai, … Citește mai mult
Dar el pe cărare s-o luat,Când a fost la miez de cale,De cale și cărare,S-a tâlnit cu omu,Ca șchiopu,Cu barba cât cotu,Acolo s-a tâlnit dracuCu drăcoaicele,Moroii cu moroaicele,Diochii cu dioaicele,Strigoii cu strigoaicele,Fărmăcătorii cu fărmăcătoare,Pocitori cu pocitoare,Bărbați și muieri,Fete și văduve,Și cum s-a tâlnit,Și cum l-a zărit,L-a și seceratȘi l-a săgetat,Sângele i-a băut,Bun de nemică l-a … Citește mai mult
Și-a luat-o pe cale,Pe cărare.Când a fost la miez de miez de cale,L-au întâlnit,L-au întâmpinat,Nouă urcoi, nouă urcoaie,Nouă moroi, nouă moroaie,Nouă strigoi, nouă strigoaie,Nouă diavoli, nouă diavoloaie,Nouă lei, nouă leoaice,Nouă pocitori, nouă pocitoare,Nouă ursitori, nouă ursitoare,Nouă făcători, nouă făcătoare,Nouă mârâtori, nouă mârâtoare,Nouă mâncători, nouă mâncătoare,Nouă zâniDe la nouă stâni,Nouă vânturi de vântDe pe pământ.Toate s-au … Citește mai mult
Ca trece aceasta ca fumul de pe pământ,Ca floarea au înflorit, ca iarba s-au tăiat,Cu pânză se-nfășura, cu pământ se acopere.Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici,Între faclii de ceară, arzând în sfeșnici mari,E-ntinsă-n haine albe, cu fața spre altar,Logodnica lui Arald, stăpân peste avari;Încet, adânc răsună cântările de clerici.Pe pieptul morții luce de … Citește mai mult
Nici noaptea nu-i uitare, draga mea?Sub cortul ei cutremurat de viseVin umbre mari din porţile închiseŞi cade greu din linişti câte-o stea.Stăm treji pe patul alb, cu ochii mari,Ca bufniţa din turlă, ca pisica;Cu paşi tiptili, cu glas părelnic, fricaNe stinge viaţa ca pe-un felinar.O rază verde tremură prin geamuri,Apoi rânjeşte luna ca un craniu.Şi … Citește mai mult
Putrezim de doi aniîn găuri de șobolani, de guzgani.Nici țânci, nici neveste, nici mumen-au fost niciodată pe lume.Poate nici n-am fost mai-naintedecât tot strigoi, tot morminte,căci până la noi nu răzbatnici vremea târâtă pe coate;nici geamătul n-are puteresă bea din noi sânge și fiere.Vântul nu ne mai miroasepielea-mpuțită pe oaseși șoaptele subpământeneduhnind a cangrene.Ploșnița noaptea … Citește mai mult
Ah, obiecte cu strigoi în ele,se aruncă în nisip un lanț de lemn,ca din întâmplare un cuțitîmi atinge peste chip un semn.Cum purta pe oase o coroanăaurul bătut în zimbru,el ca plumbul greu îmi stă pe frunteparcă țin metalele în echilibru.Și sticlesc deasupra meaunghii mov și verzi de parașute,degetele caută febrilpodul palmei nevăzute.
Strigoii.Cu roșii fanare, galbene, verziTrec noaptea strigoii prin lanuri de grâuȘi câinii în lanuri în noapte tot bat –Strigoii la crâșmă în pod au intrat,Și podul se vede bizar luminatDe roșii fanare, galbene, verzi.Strigoii, din pod, își iau înapoi,Lăsate din viață, demult, amanete..Așa spune basmul ce azi l-am uitatCă noaptea, la crâșmă, apar silueteCu roșii … Citește mai mult
Phoenix – Apocalipsa.Negru ca smoala-i cerul, negre dihanii vinMoartea e-n mii de feluri, negura și veninOamenii-lupi la pândă, oamenii-șerpi în zbor,Peștera nu-i s-ascundă, de furia fiarelor.Apocalipsa, morții se-ntorc în viiCeasul negru al umbrelor,Lumea-ntreagă de stihiiApocalipsa, cu cetele de strigoi și cu codriiîntregi de cruciJudecata de apoi.Caii se-avântă-n luptă, sulițe trec prin noriZarea-i în două ruptă, … Citește mai mult
Case putrede, bătrâneDe rușine și păcate,Case negre, dărâmate,După voi ce mai rămâne?Sunt strigoii din vechimePrinși în var și-n cărămidă,Să-i alunge, să-i ucidăNu e-n stare încă nime..Cu răsuflete de ură,În scrâșnirea lor flămândă,Ei se-nșiruie la pândăPe la orice cotitură.Orișicât de înainteNoi împingem carul vieții,Ei stropesc în ochi drumețiiCu țărână din morminte.Stați cu mâinile-amândouă,Meșteri mari în apărare,Căci … Citește mai mult