Versuri corectate și adnotate
Bătură în zăpadă lupiicu pas înfipt, talanţi şi rupiiîn ceasul ăsta, când nu ştienoptirea-n crenge să se-mple.Îmi urlă lupii-ncinşi sub tampleceas sângeros de haiducie.Muierea mea cernită-n pletehai, dă-mi paharul plin: mi-e sete!Strămoşii se rostesc în minecu sfârcul aspru-al munţilor,tânjit şi ars în ochii lorcu doine prăvălite-n vine..Pieptiş, ferelnic, drept, pe laturi,în stânca linsă de omăturitot … Citește mai mult
Străbunii mei din vremuri legendare,Al vostru suflet de umili țăraniA dormitat sub secolii tiraniCa sub un greu de lespezi funerare.Dar din adâncul miilor de ani,Tot ce-a mocnit în voi – frumos și mare –Irumpe-n mine ca o-nvâlvorareSpre ceru-ncins în zboruri de vultani.În sânge mi-arde dorul vostru scris;Urcați, prin mine, către biruință,Și-așa, cum ale voastre toate … Citește mai mult
Ții firea ta de la pământ,Dai tuturor cu jurământUn petec de brazdă și-o groapă.După ce le-ai dat pâine și apă,Li le iei înapoiȘi-ți hrănești buruiana țepoasă și pepenii goiîndoit,Cu mâzgă trăită și suflet dospit.În sufletul tău sufletele lor,Ale tuturor,Se aștern ca rufăria moaieîn sertarele goaleTeanc.Năframe, tulpane, barișeCu croială piezișe.Dintr-o viață, a rămas curatăO batistă pătrată.Dacă … Citește mai mult
Femeie, aşază-mi pe frunte mâinile tale ca un balsam,mâinile mai mângâioase decât blana cea moale.Deasupra, frunzele palmierilor foşnesc înfioratede înalta briză nocturnă abia simţit.Nu se aude nici măcar cântecul doicii.Să ne lăsăm legănaţi de tăcerea ritmată.Să-i ascultăm cântecul, să ascultăm zvâcnirea sângelui nostruîntunecat, să ascultăm cum bate pulsul adânc al Africii, departe,în pâcla satelor pierdute.Iată … Citește mai mult
Da, negrii din dumbrava africană,ce dragi îmi sunt ei, oamenii de humă!Îi încarnează necurmat sub lunătelurică putere năzdrăvană.Trăiesc prin obiceiul-poeziede a păstra-ntre ei, sub streșini,cranii de la străbuni-părinți: prezențe stranii,în veci perpetuării chezășie!Incendiu când se iscă-n așezare,îi vezi zorind, cu cranii subsuoară,să-și mânuie-n păduri trecutul mare,precum din mușuroi spart cu piciorulîn panică furnicile își carăsub … Citește mai mult
Nu stingeți macii roșiiDin holdele noastre de aur,Ni i-au lăsat străbuniiȘi-un mare meșter faur.Un înțelept își strigăDurerea lui adâncă,El pâinea vrea s-o frângăDar nimeni nu-l ascultă.I-ar sătura-nțeleptulPe toți, pe noi și pe străini,Cum a făcut de veacuriDar, ei vor să prindă rădăcini.Pământu-acesta darnicHrănit-a și pe Daci,Muncit a fost și spornicȘi veșnic plin de maci.
De la Dunăre la mareDin câmpie și CarpațiPopor strâns scăldat de soareSunt străbunii noștri frațiAu dat viața îmbelșugatăAcestui pământ bătrânDoar dorința inversunatăNe-au transmis-o din mormânt Joacă dacii în pădureÎn pădure lângă focJoacă dacii în pădureMândru cânt și mândru jocJoacă dacii în pădureÎn pădure lângă focJoacă dacii în pădureMândru cânt și mândru joc La auzul celor … Citește mai mult
Măiculiță, maica mea, nu-ți mai vărsa lacrima!Îți sărut, măicuță, mâna, plec să-mi apăr patria.Tu, taică, tăicuțul meu, știu că sufletul ți-i greuDară tu m-ai învățat ce înseamnă să fiu dac. R: A plecat un dac la moarte, a plecat un dac de-al meuA plecat un dac la moarte, sus la bunul nostru zeu.bis. Tu, femeie, … Citește mai mult
Am să plec într-o zi,Într-un loc neștiut,Într-un munte secret,Undeva în trecut.Am să plec în trecut,Am să plec într-o zi,Să ajung când te naști,Să te pot întâlni.Știu și eu că-i ciudatȘi că pașii-mi sunt grei,Către nunta din veacA părinților mei.Las de veghe aiciToți nepoții frumoși,Eu mă întorc în trecut,Eu mă întorc la strămoși.Eu mă întorc la … Citește mai mult
Bunelului.I.În Bugeac, la Căușeni,Dorm strămoșii moldoveni,Numai pietre de mormântMai păstrează-al lor cuvânt.Și cum iei înspre ZaimVezi în deal un țintirim,Țintirimul jidovesc –Doi copaci îl străjuiesc.Mai încolo — un pârâuPrin pietriș coboară greu.Săpături destul de-adânciPar a se vedea prin stânci.Cine știe ce-adăpost?Chișinăul cic-a fost..Botna seacă dă în șesȘi se pierde-n stuhul des,Și nu-i spune nimănuiCe-a mai … Citește mai mult