Versuri corectate și adnotate
Omul ploilor.Străini de-o lume-ntreagă, pe care-o vrem doar noiPlăcerea ne dezleagă să deveniți iar voiNu te păstra degeaba gândind la ce-ai să faciÎmbată-ți rațiunea și-nvață cum să nu mai taci. Refren: Sunt omul care-aduce ploi, sunt omul care-a stat cu voiS-o luăm acum de la-nceput, să facem ce n-am făcut. Te cheamă-n disperare nevoia de-a-mpliniAtâtea … Citește mai mult
Aș semna un pact, cu atâta dragAduc eu cerneala, de fapt o țin în mineHai da-mi pe tavă tot ce vreauCă-ți dau pe tavă tot ce suntSau poate nu, că-s proprietatea meaFiința și tot ce o ține un întregFragmentat în bucăți pe care nu le-nțelegZeu-n visare și câine în visDe multe ori în lupta mea … Citește mai mult
Încep scrisoarea asta într-un târziu, simt că nu mai am timp, simt creierul cum cedează, și inima, ce tare vibrează.Aș vrea să cred că visează, că se simte bine dar sincer nu știu dacă mai apucă ziua de mâine, prea multe vise ce par rupte din realitate, prea multe chestii ciudate, speranțe de prea mult … Citește mai mult
E peste tot!Ascunsă sub nume și chip curat.E chiar aici!Final prea trist să fie celebrat.E un mister!O zdreanță ruptă dintr-un vis.Un simplu gest!Un joc pierdut, un compromis.E doar un foc!Aprins în preajma unei ploi.Un jar mocnit!Ce arde tot ce-i bun în noi.E un izvor!Din care bei convins că vrei mai mult.E un război!O luptă ce … Citește mai mult
Strofa x2Mi-a spus că mă iubește,Deja a mințit.Mi-a spus că el îmi dăruieșteTot ce alții-au năruit.Mi-a spus atâtea lucruriDe la-nceput.Eu l-am crezut..Eu l-am crezut.. BridgeIar eu mai cred și-acum în noi,Mai cred în tot ce-nseamnă doi,Iar eu mai cred și-acum în amândoi.. Refren x2Când două suflete sunt goale,Când nu mai știi ce e adevărat,Când nu … Citește mai mult
Gingaș întâi, un ger îmi crește-n oaseO iarnă rea, cu-aromă plumburie.Din piscuri mari de piatră și trufieMă râd, bălane, stele somnoroase.E chinul meu trudind între hotareNelimpezi înainte, nici în urmăCa să culeg din vreme ce se curmăO zestre-abea, cu boabele amare.Visai un pod pe veacuri și pe spațiiSub care-o lume proaspătă să creascăDar mărginit în … Citește mai mult
Copiii de partea cealaltă a frontierei strigă:Nimeni nu ne mai păzește viseleNopțile vin cu spaimă și violPărinții merg pe drumuri pierduteDictatura ne taie aripileȘi culege stelele din pomii speranțelorDemocrația făgăduiește portocale veseleȘi ne lasă să creștem alandala și haihuiAceasta nu-i lumea copiilor, Doamne!E infernalăPlină de vampiri și p*******Mintea lumii fumează m*******a și mestecăchewing gum
În Bosnia s-a spart EuropaViețile se ofilesc și îngerii plângRâmele se însoțesc pe cadavreSufletele sunt alungate de lilieciNu mai există speranțăAtâta timp cât oasele urlă în cimitireCât lupii păzesc luminileIar tunurile trag în Dumnezeu
Undevaoamenii și-au ucis speranțași până la mine ajunge sângele cadavrelor albastreajunge ceața.Colorată elegie a văzduhuluipresărat cu praful melodiilor orientalealene suflat din clarinete..Îmi pun în fața ochilor inimași cântspre-a nu vedea despărțirea de țară.Rechem pe buze cuvinteleși cântspre-a înăbuși glasul minciunii… și cânttotdeauna avândo bucurie minusculăbaremcât umbra unei sărbători.
Lacrimi pedagogice.Obiceiuri bătrâne,reci ca niște logii. Ce– dincolo de grosolănie – rămâne?.Uriașul nu doarme aici.Ipocrizia e o pisică a lui.Șoarecii veniți la șoricii-au atârnat călcâiele-n cui.Alaiul ca de scămi, atmosferic,se leagănă-ntr-o cernere sumbră.Văd numai umbră.Întuneric.Feerica povestea picioarelor de lut.Cine știe dacă mai esteși altceva de văzut.