Jorge Guillen – Sosire

O, lună! Cât Aprilie!Ce vast și dulce aer!Va reveni cu trilTot ce-am pierdut cu vaier.Da, păsări cu aripăCe-n zorii plini de claruriUn cântec înfiripăȘi nu râvnesc la haruri.I-atât de-aproape, dreaptă,Bătută-n aer, luna.Cel care-am fost m-așteaptăSub gânduri totdeauna.Privighetori pe-o culmeDe dor vor sta cântând.O, zorii, zorii rumeniÎntre zenit și vânt!.Timpul strivit sub pintenPierdut e? mâna, iată,Dispune-aici, … Citește mai mult

Rainer Maria Rilke – Sosirea

Era-n întoarcerea trăsurii-acestavânt? Sau în priviri ce pentru sinefiguri baroce luau, de îngeri, plineîn câmp de amintire, și c-un gest.Le-opreau și-apoi la clopote-azuriiiar le lăsau, când parcul cu castelîn juru-acestei lungi călătoriinu se-mbulzise și pe care el.O-nvălui și-o sili deodată:căci poartă-acum, de parcă o chemase,sili fațada să se schimbe doar.Și-apoi stătu. Și portiera-ndatăluci; din mers … Citește mai mult

Gellu Naum – Sosirea Poetului pe Marele Aeroport

El coborî o scară neatentă. Lumina, aerul îi inundau nervurile insinuându-se în geometria lui de chiparos. Apoi o ușă se deschise. Metalul începuse să țipe. Dar el intră. Imense coridoare de mozaic și sticlă îl pândeau, adulmecându-l. Cu bustul aplecat peste grilaje trecu în șoapte Avertizoarea. Atunci se repeziră vameșii, îi sfâșiară hainele, îi sângerară … Citește mai mult

Aristoteles Espana – Sosire

Coborâm din barjă cu mâinile ridicatepe o plajă tristă și necunoscută.Primăvara își închide deja porțile,vântul nocturn îmi scutură brusccapul chilug;tăcerea,acest lung șir de încarcerațice se pierde-n camioanele Marinei Naționalemărșăluindîn jurul orei douăsprezece noaptea, la unsprezece septembrieo mie nouă sute șaptezeci și trei, pe Insula Dawson.Mergempe un drum mlăștinos, care-mi pareo lungă șosea ducând către moarte.Un … Citește mai mult