Arhiloh – Poem
Nu râvnesc la a lui Gyges viață-mbelsugată-n aur,Nici nu mă cuprinde zelul faptelor dumnezeiești,Nici doresc plin de-admirare bunurile tiraniei;Toate astea sunt departe de-ai mei ochi, de gândul meu.
Versuri corectate și adnotate
Nu râvnesc la a lui Gyges viață-mbelsugată-n aur,Nici nu mă cuprinde zelul faptelor dumnezeiești,Nici doresc plin de-admirare bunurile tiraniei;Toate astea sunt departe de-ai mei ochi, de gândul meu.
Privind în ochii, văd care-i sensul în cursul vieții,zâmbetul unui copil cu ură, în gânduri,un murmur strică totul,și vreau să fur clipa,vreau să îngheț momentul,vreau să uit că-i totul complicat, vreau sentimentul înapoi, dar mă pierd vioi într-o mie de gânduri, punând pe foi, noi rânduri, exprimând complexul în cuvinte simple, trăind gândul ce mă … Citește mai mult
Nu știu să chiui,nici să-ndrug!Mi-i cântecul de lână plug,pășitcumvasă nu striveascăsămânța florii vrând să crească.Mai dulce-mi pare pâinea-n varăde-i simtși urma ei stelară.
Cred că un fir de iarbă nu-i mai prejos decât o stea care-și urmează calea,Că o furnică e la fel de perfectă ca un bob de nisip sau ca oul ciocănitoarei;Că broasca țestoasă-i o capodoperă sublimă,O dudă obișnuită – podoabă pentru cerești încăperi.Cea mai mică încheietură a mâinii mele iscă gelozia oricărui mecanism,Și un șoricel … Citește mai mult
Într-o zi se va vorbi despre noila fel de simplu ca despre stejari.Oamenii vor fi spălați de noroi,iar copiii de-acum, oameni mari.Bătrânii vor spune, scurmând amintiri:– Erau tineri și din răni sângerau.Mâinile nevestelor subțiricu fâșii de cămăși îi legau.Nimeni nu va plânge pe gropile noastrecum nu plângi iarba mieilor în luncisau infinitul zărilor albastre,căci prea … Citește mai mult
Voi lua un ou din cuibul prigorului din livadă,O rămurea de coacăze din grădină, și voi pleca să predic lumii;Veți vedea că n-am să-ntâlnesc un singur eretic sau pe cineva care să-și râdă de mine;Veți vedea că-i voi întrece pe preoți și-i voi rușinaCu un fruct roșu ca macul și o piatră albă pe plajă.
Niciodată n-am vrut glorie,nici cântu-n vasta memoriea gloatelor să-mi impun:Îmi plac luminile subtile,ușoare și vibratileca bulele de săpun,îmi plac când, sub cerul larg,pictate-n aur și-n parăplutesc, când briza ușoarăle-nfioară brusc și se sparg.
Am o emoție în mine, când stau să mă gândescDespre viitor, dar este firescÎmi distribui emoția, la cine apucSă mi se zică „Poetul Necunoscut”.Sunt un băiat simplu, și am 16 aniFără prea multe regrete, și fără prea mulți baniAm să ajung o vedetă, o spun de la începutCă lumea să zică: „Ba, eu nu te-aș … Citește mai mult
Unire de care mă mir și acum,Cum mă mir primăvara de frunze:Tot ce e firesc e miracol.„S-a întâmplat“Ce imn mai completDecât aceste două cuvinte?Înaintau prin zăpadă păstorii,Coborând de pe munțiCu turmele lor de umbre mirate.
Băi, eu știi ce zic, mă? Eu m-am gândit așa… p**a mea, că atâta timp cât n-ai bani, n-are rost să te-nvârți.Îți iei o bicicletă, cel mai bine, și te plimbi, frate, cu ea.Marfa e la bicicletă că… bine, nu tre’ să te uiți în două oglinzi, știi?N-o mai ai și p-aia de sus, n-ai … Citește mai mult