Ion Minulescu - Romanță Policromă
Nu-i cer nimic… / Și totuși, dacă-ar vrea – / O, dacă-ar vrea să-mi dea … →
Nu-i cer nimic… / Și totuși, dacă-ar vrea – / O, dacă-ar vrea să-mi dea … →
Pietrificați de veacuri și roși de clonțul apei, / comploturi inocente și-ademeneau satrapii. / Ne-mpresurase … →
Cerul tău de pământ dulce / (aiura un tren foarte departe) / coapsele tale cu … →
Pe gâtul serii înfășurată vipera, / magiei vrăjitoarea de casă, / omul-traistă lasă / noapte … →
Crănțănea covrigi uscați pe sfoară, / primăvara rară, dar de-afară. / Doar din mână și … →
Pădureț pe zări și vodă, / anotimpul meu de sodă. / Bombăne c-așa e el, … →
Răreau la nordul tânăr cardinalii, / dar șesul grav umbrește-n munți concavi / ca, fald … →
Umanizare. / Castelul tău de gheață l-am cunoscut gândire: / Sub tristele-i arcade mult timp … →
Omul-sunet se culcă pe limba copilului. / El e numele tuturor păsărilor. / El nu … →
Șandule os lung, subțire / tras de foame din vorbire / Tu mai mare peste … →