<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Shahnameh &#8211; Versuri.pro</title>
	<atom:link href="https://versuri.pro/top/shahnameh/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://versuri.pro</link>
	<description>Versuri corectate și explicate</description>
	<lastBuildDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.9</generator>

<image>
	<url>https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png</url>
	<title>Shahnameh &#8211; Versuri.pro</title>
	<link>https://versuri.pro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Firdousi - XVIII 3 Bătălia Dintre Rostam și Saad Fiul Lui Vakkas Moartea Lui Rostam</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xviii-3-batalia-dintre-rostam-si-saad-fiul-lui-vakkas-moartea-lui-rostam</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xviii-3-batalia-dintre-rostam-si-saad-fiul-lui-vakkas-moartea-lui-rostam#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[arabi]]></category>
		<category><![CDATA[batalie]]></category>
		<category><![CDATA[Epic]]></category>
		<category><![CDATA[eroi]]></category>
		<category><![CDATA[eroism]]></category>
		<category><![CDATA[Moarte]]></category>
		<category><![CDATA[persi]]></category>
		<category><![CDATA[razboi]]></category>
		<category><![CDATA[Rostam]]></category>
		<category><![CDATA[Saad]]></category>
		<category><![CDATA[Shahnameh]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21066</guid>

					<description><![CDATA[Cum plecă Şobah, de-ndată Rostam împărţi porunci / oastei pentru bătălie; trâmbiţi răsunară lung / ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xviii-3-batalia-dintre-rostam-si-saad-fiul-lui-vakkas-moartea-lui-rostam" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Cum plecă Şobah, de-ndată Rostam împărţi porunci<br />oastei pentru bătălie; trâmbiţi răsunară lung<br />şi de pretutindeni pâlcuri se-ncleştară, rând pe rând;<br />dintre nouri groşi de pulberi izbucniră lungi strigări,<br />care asurzeau urechea cea deprinsă cu-acest zvon.<br />De-altă parte, cum aduse Şobah vorbe-ameninţând<br />precum tunetul, viteazul Saad oştilor răcni<br />să se năpustească-n luptă cu-nfocarea unor lei.<br />Oştile cu pasul straşnic naintară, piept în piept,<br />şi se-amestecară-n câmpul cel de bătălie-ncins<br />lănci ţepoase scânteiară-n val de neagră pulbere,<br />precum stelele în cerul de-un albastru-ntunecat,<br />şi tăişuri se izbiră cu-ndoite izbituri<br />peste chivăre alhastre de oţel călit în foc.<br />Lupta se lungi trei zile-n locul ăsta-nsângerat.<br />Perşii nu avură apă: subt povară de armuri<br />grele şi apăsătoare, piept ţinură unui salt<br />al vrăjmaşilor cu suliţi; setea le secătui<br />bravilor curaju-n luptă şi căzură însetaţi<br />telegari de-aleasă vână; setea-i arse lui Rostam<br />buze, gură, și-apoi limba în fâşii i-o zdrenţui.<br />Chinurile însetării fură-atât de mari încât<br />luptători şi cai mâncară umed lut..<br />Rostam zvârli<br />ochii pe câmpia-n sânge şi văzându-şi cei mai bravi<br />capi-de-oşti ucişi, el scoase răcnete tunând, precum<br />tunetul. şi, faţă-n faţă, Saad şi Rostam şezând,<br />în acelaşi timp ieşiră dintre rânduri amândoi,<br />şi se-nsingurară unul şi cellalt de oastea lui,<br />îndreptându-se călare către poala unui dimb.<br />Cele două căpetenii se izbiră c-un curaj<br />ce ţi-l dă parcă turbarea; Rostam, răcnetu-i scoţând<br />precum trăznetul din nouri, fulgeră cu spada-i grea<br />calul lui Saad în ţeastă; telegarul de război<br />îşi rostogoli-n ţărână capul, şi viteazul Saad<br />fără telegar rămase. Rostam învârti din nou<br />paloşu-i de-oţel deie duşmanului său de jos.<br />izbitura cea din urmă, căpăţâna-i doborând;<br />însă pulberea cea neagră îi făcu pe luptători<br />unul nevăzut de altul. Rostam şi descălecă<br />de pe şeaua-i căptuşită-n pielea unui leopard,<br />şi legă de cingătoare capetele frâului;<br />dar un val de negre pulberi îl orbi. De-ndat&#8217; Saad,<br />năvălind pe locul luptei, îşi trăzni duşmanu-n coif<br />cu izbirea spadei sale, care ţeasta-i despicând,<br />îi scăldă în sânge faţa, şi-i orbi şi ochii-adânci.<br />Plin de râvnă-arabu-acuma fu învingător; din nou<br />capul i-l lovi, grumazul, şi-i rostogoli în colb<br />trupul de viteaz războinic. Apoi cele două oşti<br />care până-acum n-avură despre căpetenii veşti,<br />se grăbiră să şi-i cate şi-alergară, val-vârtej,<br />în cel loc de bătălie. Când văzură pe Rostam<br />plin de pulberi şi de sânge şi cu trupul ciopârţit<br />dintr-o parte în cealaltă, perşii prinseră-a fugi.<br />Dintre-aceia mai de vază fură toţi măcelăriţi,<br />alţii în oblânc pieriră crud de sete chinuiţi,<br />şi în chipu-acesta lumea mulţi din şahii săi pierdu.<br />Oastea cea iraniană fugărită, când văzu<br />câmpuri, drumuri îțesate cu ucişi dintre ai săi,<br />alergă şi zi şi noapte să se-ntoarne lângă şah.<br />Spre Bagdad se scurse oastea-nconjurând pe Yezdegherd.<br />Cronica Șahilor</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xviii-3-batalia-dintre-rostam-si-saad-fiul-lui-vakkas-moartea-lui-rostam/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - XVIII 9 Yezdegherd Bijan Dădu Bătălia Cu Mahui Și-l Ucise</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xviii-9-yezdegherd-bijan-dadu-batalia-cu-mahui-si-l-ucise</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xviii-9-yezdegherd-bijan-dadu-batalia-cu-mahui-si-l-ucise#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[batalie]]></category>
		<category><![CDATA[bijan]]></category>
		<category><![CDATA[Epic]]></category>
		<category><![CDATA[Mahui]]></category>
		<category><![CDATA[persan]]></category>
		<category><![CDATA[razboi]]></category>
		<category><![CDATA[Răzbunare]]></category>
		<category><![CDATA[Shahnameh]]></category>
		<category><![CDATA[tradare]]></category>
		<category><![CDATA[yezdegherd]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21107</guid>

					<description><![CDATA[Bijan, după ce oştirea pe câmpie-şi rândui, / vru în plin iranienii să-i izbească; Mahui, ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xviii-9-yezdegherd-bijan-dadu-batalia-cu-mahui-si-l-ucise" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Bijan, după ce oştirea pe câmpie-şi rândui,<br />vru în plin iranienii să-i izbească; Mahui,<br />din al oastei sale mijloc&#8217;, planul iute i-l ghici<br />şi, gemând, de printre rânduri se îndepărtă. Bijan<br />văzu steagul vălurindu-i şi-nţelese fuga lui;<br />lui Barsam atunci îi zise: „Iute îţi împinge-n câmp<br />toate oştile din mijloc; trebuie ca Mahui<br />dos la luptă să nu deie, nici să mi se tragă-n grab&#8217;<br />peste Oxus. Nici o clipă din privire să nu-l pierzi,<br />şi te poartă-astfel să creadă că noi urmărim alt plan,<br />în alt chip să dăm izbirea.&#8221; Barsam, omul kitaiot,<br />zărind flamura persană, grosul oastei şi-l mişcă<br />şi-l împinse grabnic până-n preajma târgului Farab;<br />cu privirile-ncreţite de mânie, spumegând<br />blesteme cumplite, -ajunse în nisipul din Farab<br />pe Suri; şi-n scări deodată se-ntări şi-l încolți-n<br />partea dreaptă; se aduse-n faţa duşmanului său,<br />şi-n loc de-a-l izbi cu spada, se-arătă şi mai viteaz:<br />de sub cingătoare-l&#8217; prinse, lesne îl smuci din şea<br />şi-l rostogoli-n ţărână; de pe cal descălecă,<br />mâinile-i legă la spate, şi încălecând din nou,<br />îl împinse dinainte-i. Solii lui Barsam venind<br />îl ajunseră şi câmpul se umplu de larma lor;<br />căpetenia-şi rugară să nu-l ducă pe cel prins,<br />ci din bardă să-i reteze căpăţâna. Dar Barsam<br />le răspunse „Nu se poate astfel noi să ne purtăm,<br />cât Bijan încă nu ştie că duşmanu-i, Mahui, e<br />făcut de-acum ostatic.&#8221;<br />Bijan şi află de-ndat&#8217;<br />că-l prinseseră pe sclavul cel nelegiuit şi plin<br />de ambiţii, cu duh spurcat, mârşav şi necredincios,<br />pe Suri care-l ucise pe stăpânul său, pe şah.<br />Vestea-aceasta minunată pe Bijan îl bucură,<br />şi zâmbi gonindu-şi plânsul. Se înfipse în pământ<br />nisipos şi moale-o lance; Mahui veni în trap<br />mai zorit decât simunul; ticălosul îl zări.</p>
<p>pe Bijan şi căpăţâna lui de minte se goli;<br />frânt de groază şi asemeni unui trup fără de duh,<br />ţărnă-şi răspândi pe creştet. Astfel îi grăi Bijan:<br />„Om mişelnic, nimănuia nu-i doresc asemeni rob<br />cum eşti tu. Pentru ce, oare, l-ai ucis pe şahul drept,<br />pe stăpânul plin de lauri, pe al tronului stăpân,<br />fiul şahilor, el însuşi şah şi ultimul vlăstar<br />al lui Nuşirvan în lumea pământească de aici?&#8221;<br />Mahui dădu răspunsul: „De la omul cel mârşăv<br />ce-aştepţi alta decât moartea şi ocara pentru veci?<br />Pentru ispăşirea morţii ce-am făcut-o, iată-acum<br />capu-mi ia, rostogolindu-l dinaintea-acestei oşti! &#8221;<br />Adevăru-i că-i fu groază să nu fie chinuit,<br />târât chiar într-al său sânge, osândit de-omorul său;<br />dar viteazul Bijan iute-i înţelese gându-ascuns,<br />şi-l făcu s-adaste-o vreme un răspuns, şi-i zise-apăi:<br />„Vreau să-ţi dărui o pedeapsă care o să-mi stingă-n piept<br />vâlvătăile mâniei, pentru că, un despuiat<br />de curaj şi-nţelepciune, şi de minte şi virtuţi,<br />precum eşti, râvni coroana de pe fruntea unui şah<br />Şi c-un fulgerat de spadă mâna-i reteză strigând:<br />„Mâna-aceasta niciodată n-avu geamănă-n omor &#8222;<br />Apoi îi tăie ţurloaie să rămână nemişcat,<br />şi urechile, şi nasul, i le smulse; şi-l sui<br />pe un bidiviu, poruncă dând să-l ţină până când,<br />pe-a nisipului dogoare, în ruşine s-o sfârși.<br />Şi-n sfârşit şi căpăţâna-i doborî şi-o azvârli<br />subt picioare şi se puse la cea masă de ospăţ.<br />Iar un crainic dând ocolul taberei strigă din prag<br />celor de prin corturi astfel: „O, voi, robi şi ucigaşi<br />de stăpâni, nu vă impingeţi duhu-n vise de nebuni!<br />Cel ce-a şahului viață nu o cruţă, va avea<br />soarta lui Suri şi tronul n-o să-l aibă el nicicând<br />Mahui avea în oaste trei feciori şi câteşitrei<br />aveau tronuri, diademuri; în deşert, pe-acelaşi loc,<br />un rug mare se aprinse unde arseră tustrei<br />împreună cu-al lor tată. Nu rămase nici un plod<br />din această seminţie, iar câţiva dintre lăstari<br />de se mai văzură-n viaţă, cei ce-i întâlniră-n drum<br />îi şi puseră pe goană; blestemară şi cei mari<br />neamu-acesta urmărindu-l cu aprinsa ură-a lor.<br />şi în gând având omorul şahului, grăiră-astfel:<br />„Blesteme asupră-i cadă! Fie ca nicicând subt cer<br />oamenii să nu lipsească, să-l tot blesteme în veci!&#8221;<br />De-azi nainte ne ajunse califatul lui Omar;<br />el ne-aduse o credinţă nouă întru Mohamed,<br />el înlocui şi tronul şahilor cu bietul jilţ.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xviii-9-yezdegherd-bijan-dadu-batalia-cu-mahui-si-l-ucise/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - XV91 Goștasb Rostam Pleca în Kabul Pentru a-l Ajuta pe Fratele Său Șeghad</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xv91-gostasb-rostam-pleca-in-kabul-pentru-a-l-ajuta-pe-fratele-sau-seghad</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xv91-gostasb-rostam-pleca-in-kabul-pentru-a-l-ajuta-pe-fratele-sau-seghad#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[intrigă]]></category>
		<category><![CDATA[intrigi]]></category>
		<category><![CDATA[Kabul]]></category>
		<category><![CDATA[mituri persane]]></category>
		<category><![CDATA[Răzbunare]]></category>
		<category><![CDATA[Rostam]]></category>
		<category><![CDATA[Seghad]]></category>
		<category><![CDATA[Shahnameh]]></category>
		<category><![CDATA[tradare]]></category>
		<category><![CDATA[Tragic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21067</guid>

					<description><![CDATA[Iată ce mi-a spus bătrânul, de cunoaştere-nsetat, / har având, darul vorbirii, plin de amintiri ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xv91-gostasb-rostam-pleca-in-kabul-pentru-a-l-ajuta-pe-fratele-sau-seghad" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Iată ce mi-a spus bătrânul, de cunoaştere-nsetat,<br />har având, darul vorbirii, plin de amintiri din vechi:<br />În haremu-i de copile Zal avu o sclavă; ea<br />dulce triluia din glasu-i şi din strune de viori;<br />roaba tânără aduse-n lume-un fiu că Luna-n cer<br />dinaintea strălucirii lui pălea; el semăna<br />şi la chip şi la statură lui Sam, mândrul cavaler,<br />şi vrăjiţi erau părinţii de fecior. Mari învăţaţi<br />şi-astrologi, şi căpetenii din Kaşmir şi din Kabul,<br />oameni care se afundă în ştiinţă, credincioşi<br />Domnului, cu toţi veniră, cu-astrologice tăbliţi<br />indiene-n mâini, și-olaltă începură-a socoti<br />zodiile spre-a cunoaşte ce-i ursiră-acolo-n cer.<br />pruncului frumos la faţă. Dar văzând socoata lor<br />uimitoare, se priviră ochi în ochi zicând lui Zal,<br />care-i a lui Sam odraslă: „O, tu, brav moştenitor<br />al înaltei stirpe care-i răsfăţată-n zodiac,<br />ne-aşezarăm toţi pe lucru taina cerului cătând;<br />dar nu este priincioasă pentru pruncul tău de loc!<br />Când acest copil ce-i chipeş va fi om şi-o dobândi<br />vitejie şi putere, nimici-va-ntregul neam<br />al lui Sam al lui Nariman; pustii-va şi-acest tron;<br />şi va umple de zâzanii Seistanul, tulburând<br />şi-ale Persiei meleaguri; viaţa tuturor va fi<br />plină de amărăciune, şi-or rămâne-n viaţă, tari,<br />din voi prea puţini la număr.&#8221; şi Destan fiul lui Sam<br />fu mâhnit de-aceste vorbe; îl chemă într-ajutor<br />pe Acel care împarte direptate pe pământ:<br />„O, tu, sfântă Călăuză! Cerul ce se-nvârte-i sub<br />tălpile-ţi ; şi-n orice lucru sprijin mi-eşti şi adăpost;<br />mă deprinzi înţelepciunea şi adevăratul drum;<br />cerul l-ai zidit şi aştrii; fie să nădăjduim<br />toată fericirea; fie împlinite-orice dorinţi<br />şi odihna şi tot ceea ce ne face fericiţi!&#8221;<br />Zal, mai-marele, numindu-l pe feciorul său Şeghad,<br />maică-sa-l păzi &#8216;şi după ce fu înţărcat şi când<br />se făcu frumos că inimi fermeca, şi gângurea<br />și privea la toate-n juru-i; dar când ţâncul se mări,<br />Zal de-ndată îl trimise lângă şahul din Kabul.<br />Nalt la trup era flăcăul cât un falnic chiparos,<br />un viteaz îndemânatic la arcan şi buzdugan.<br />Şahul din Kabul privindu-l socoti că este demn<br />şi de tron şi de coroană; de-al său chip se bucură,<br />fata-i dărui drept soaţă, el fiind din neam de şahi.<br />Îi trimise, laolaltă cu copila-i, tot ce-avea<br />în haznaua-i uriaşă, demn de el, şi ce păzea<br />grijuliu, ca pe-un măr proaspăt, să nu aibă teamă neam<br />de răufăcătoare zodii. Toţi mai-marii din Iran<br />şi din Hindustan vorbiră despre Tahamtan şi-un câşti,<br />pielea cea de bou cerută, an de an, Kabulului.<br />Notă informativă :<br />câști &#8211; Venit, profit.<br />Prinţul din Kabul gândi că, Şeghad ginere-i fiind,<br />Rostam, carele-i stăpânul din Zabulistan, necum<br />n-o mai aminti de câştiul ce nu face un derham.<br />Dar când se-mplini sorocul, oamenii lui Tahamtan<br />cîştiul iarăşi şi-l cerură, tot Kabulu-astfel mâhnind.<br />Şeghad fu mâhnit de fapta rea a fratelui Rostam,<br />dar nu spuse nimănui, numai celui din Kabul<br />şah, destăinuindu-i taina: „De-astă lume sunt sătul,<br />şi de orice-ngăduinţă pentru frate-meu mă spăl,<br />fiindcă fără de ruşine unelti-mpotriva mea.<br />Ce dacă mi-i frate vârstnic ori străin, mintos sau tâmp?<br />Noi să-i pregătim un mijloc de a ne pica în mreji;<br />ni s-o duce vestea-n lume prin ăst fapt atât de-nalt!&#8221;<br />Amândoi se sfătuiră şi, în gândul lor smintit,<br />se-nălţară peste Lună; dar, cum zice-un înţelept<br />Cine altuia rău face, se va căina amar.&#8221;<br />Noaptea, cei doi nu-şi găsiră pic de somn pân&#8217; se ivi<br />Soarele în pisc de munte, şi vorbiră cum şi când<br />va pieri din lumea asta numele lui Tahamtan,<br />şi de lacrimi se vor umple ochii, inima lui Zal.<br />Şeghad zise către şahul din Kabul : „Vom izbuti,<br />dacă pregăteşti un praznic; caută să mi-i pofteşti<br />pe toţi marii, vin să fie, muzică şi cântăreţi.<br />Pe când ne vom bea noi vinul, aspru tu îmi vei grăi,<br />şi, în miezul cuvântării tale, mă vei ocărî;<br />eu, făcutul de ocară, voi pleca-n Zabulistan,<br />şi acolo mă voi plânge chiar de şahul din Kabul<br />dinaintea celui frate, celui tată, şi-oi vorbi<br />că eşti necioplit din fire şi eşti dintr-un josnic neam.<br />Rostam, iute la mânie, pentru mine va veni<br />în Kabul, faimoasa ţară. Tu, un loc pentru vânat<br />vei alege chiar în drumul lui Rostam, şi vei săpa<br />gropi; le vei săpa să-ncapă-n ele Tahamtan şi Rakş,<br />le vei împăna adâncul cu lungi spade şi cu lănci,<br />şi ţăpuşe lucitoare, vârfu-n sus, mâneru-n lut.<br />Pune să se sape multe decât prea puţine gropi,<br />dacă vrei să scapi de păsuri. Pune-o sută de dibaci<br />săpători, la gropi să sape, şi nici Lunii nu-i grăi;.<br />Notă informativă :<br />Derham (drahmă), a 30-a parte dintr-un dinar de aur; în acelaşi<br />timp înseamnă măsură de greutate variind între 3-12 grame.<br />şi-apoi gura la hârtoape s-o astupi şi nimănui<br />nu-i vorbi de toate-acestea.&#8221;<br />Cu un pâlc de cavaleri<br />din Kabul bătu el drumul, pieptul plin de ură şi<br />buze pline de suspine; în serai la taică-său<br />norocos, Şeghad ajunse, duhul plin de viclenii,<br />capul plin de răzbunare. Zal văzându-l pe fecior<br />chip, statură, semeție ca de şah cu brate tari,<br />copleşindu-l cu belşuguri de-ntrebări, blând, drăgăstos,<br />primi, pe urmă-l duse la Rostam; se-nveseli<br />pahlivanul la vederea-i, şi-l găsi scăpărător<br />la pricepere şi duhul lui senin, şi-i zise-astfel:<br />„Nu putea să odrăslească din sământa unui Sam,<br />care-i leu, decât puternici şi viteji! Cum îti mai merg<br />treburile pe la Curtea şahului de prin Kabul?<br />Ce mai zice despre mine şi de-acest Zabulistan?&#8221;<br />Şeghad îi dădu răspunsul: „Despre şahul din Kabul<br />nu-mi vorbi; odinioară era bun; cum mă vedea<br />îmi da binecuvântare, dar acuma, când bea vin,<br />mă tot hărțuie într-una; vrea să-şi nalte capul sus<br />peste capul tuturora; dinaintea-ntregii Curți<br />mi-a zvârlit ocări strigându-mi că sunt fiu din josnic neam!<br />El mi-a zis acestea :« Oare, până când mi-o tot vorbi<br />despre câştiu-acela? Oare, nu ne vom împotrivi<br />Seistanului vreodată? Nu-l voi mai numi Rostam:<br />la noblete, bărbăție decât el nu-s mai prejos!<br />Cât priveşte despre tine, nu eşti fiul lui Destan,<br />şi dacă ai fi cu-atâta mai puțin eşti pentru el! »<br />Inima-mi de chin amarnic s-a umplut când m-a-njosit<br />astfel şi-ncă-n ochii celor mari, şi din Kabul plecai<br />alb la fată de mânie!&#8221; La cuvintele-i, Rostam<br />izbucni strigând: „Nimica nu rămâne-n veci ascuns!<br />Nu te zbuciuma de-acesta şi de țărişoara lui;<br />blestemată fie-i țara şi-al său tron şi diadem!<br />Eu cu mâna-mi l-oi ucide pentru toată spusa lui;<br />îl voi face ca-ntr-un tremur să se-nspaime cu ai săi;<br />te voi ferici, în locu-i te-oi înscăuna pe tron;<br />scoborâ-voi până-n pulberi soarta-i bună până-acum!&#8221;<br />Cronica Șahilor</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xv91-gostasb-rostam-pleca-in-kabul-pentru-a-l-ajuta-pe-fratele-sau-seghad/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - XV6 Goștasb Rostam Se Sfătui Cu Cei Din Neamul Său</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xv6-gostasb-rostam-se-sfatui-cu-cei-din-neamul-sau</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xv6-gostasb-rostam-se-sfatui-cu-cei-din-neamul-sau#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[Consiliere]]></category>
		<category><![CDATA[eroi]]></category>
		<category><![CDATA[Esfandiar]]></category>
		<category><![CDATA[lupta]]></category>
		<category><![CDATA[Melancolic]]></category>
		<category><![CDATA[persan]]></category>
		<category><![CDATA[Rostam]]></category>
		<category><![CDATA[Sfat]]></category>
		<category><![CDATA[Shahnameh]]></category>
		<category><![CDATA[soarta]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21108</guid>

					<description><![CDATA[Rostam, pe de altă parte, -ajunse la seraiul său, / și-l văzu Destan în starea-n ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xv6-gostasb-rostam-se-sfatui-cu-cei-din-neamul-sau" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Rostam, pe de altă parte, -ajunse la seraiul său,<br />și-l văzu Destan în starea-n care bravul se afla;<br />Zevare purcese-a plânge laolalt&#8217; cu Faramurz,<br />și se mistuiră-n chinuri, doar privind acele răni;<br />Rudabe își smulse părul, fața aspra-și sfâșie<br />ascultându-i cum se vaită. Zevare se-apropie<br />și-i slăbi, grea, cingătoarea;-l descotorosiră-n grab&#8217;<br />de pieptarul lui din pielea leopardului pestriț,<br />și-nțelepții toți din țară se-așezară-n jurul său.<br />Rostam porunci acelor care mai gândeau că pot<br />pe Rakș să-l tămăduiască să se-nfățișeze lui.<br />Pletele Destan își smulse, dulce, -obrajii și-i lipi<br />de-ale fiului său rane, glăsuind: „De când mă știu<br />în această lungă viață n-am văzut mai falnic fiu!&#8221;<br />Rostam îi răspunse : „Tată, plânsul tău la ce e bun?<br />Cerul a vroit aceasta să se-ntâmple în ăst fel.<br />Dar eu am în față lucruri și mai grele de-mplinit,<br />care sufletul mi-l umplu cu dureri și griji mai mari<br />decât rănile acestea! Oricât m-aș ruga de mult<br />inima să i-o înduplec, inima-i ca un pietroi:<br />Esfandiar căuta-va să m-afunde-n umilinți<br />prin cuvinte și prin fapte pline de nerușinări.<br />Străbătut-am lumea-ntreagă, și-nvățat-am ce-i știut<br />și ce e ținut în taină, înșfăcat-am divul alb<br />de curea și în țărână l-am zvârlit ca pe un ram<br />de plop alb sau de mesteacăn — și-acum înapoi am dat<br />dinaintea celui care-i vajnicul Esfandiar<br />și din fața celui care-i norocos în bătălii!<br />Tari săgeți îmi străbătură nicovale; și-ntâlnind<br />păvaza, -o găsiră slabă; dar săgețile țintind<br />în Esfandiar și-armură-i, parc-aș fi lovit cu spini<br />cremenea Odinioară, când o piatră apucam,<br />mâna mea putea s-o sfarme ca pe-un castravete crud;<br />astăzi mâna înșfăcându-l de curea pe-Esfandiar,<br />el nici n-a băgat-o-n seamă. Când un crocodil zărea<br />paloșu-mi, fugea sub pietre; dar ăst paloș n-a străpuns<br />platoșele de pe pieptul lui Esfandiar, și nici<br />faldurile de mătase fruntea lui învăluind.<br />Mulțumire i-aduc Celui-de-Sus pentru că a fost<br />noaptea-ntunecată foarte, si că-n bezna ceea grea<br />ochiu-i nu putea să vadă. De sub ghiara gadinei<br />am scăpat, dar mântuirea nu știu de-mi va folosi.<br />Când pe gânduri cad, alt mijloc văd că nu mai am decât<br />să mă salt pe Rakș și mîine s-o pornesc încotrova,<br />până o să mi se piardă urma de Esfandiar;<br />și dacă va-ncepe, aprig, să doboare căpățâni<br />în Zabulistan, sfârși-va prin a se scârbi de-omor,<br />chiar când setea de-a ucide va dura destul de mult.&#8221;<br />„O, tu, fiule &#8211; îi zise Zal — cu judecată fii!<br />Cuvântarea ta sfârșind-o, mă ascultă-acum și tu.<br />Mijloc de-a ieși din toate este, în afară<br />de moarte, cu-altfel de ieșire. Știu ceva izbăvitor<br />pentru tine, deci primește-l! Voi chema în ajutor<br />pasărea simorgh, și dacă vrea să-mi fie călăuz,<br />țara și meleagul nostru neclintite-or rămânea;<br />dacă nu, într-o ruină patria ne-o va schimba<br />ăst Esfandiar ce-i mârșav și nu face decât rău.&#8221;.<br />Cronica Șahilor</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xv6-gostasb-rostam-se-sfatui-cu-cei-din-neamul-sau/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - XVIII 6 Yezdegherd Ajunse la Tus Unde Îl Primii Mahui Suri</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xviii-6-yezdegherd-ajunse-la-tus-unde-il-primii-mahui-suri</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xviii-6-yezdegherd-ajunse-la-tus-unde-il-primii-mahui-suri#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[Epic]]></category>
		<category><![CDATA[farukzad]]></category>
		<category><![CDATA[Loialitate]]></category>
		<category><![CDATA[Mahui]]></category>
		<category><![CDATA[persia antica]]></category>
		<category><![CDATA[razboi]]></category>
		<category><![CDATA[Shahnameh]]></category>
		<category><![CDATA[tradare]]></category>
		<category><![CDATA[yezdegherd]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21068</guid>

					<description><![CDATA[Şahul porunci să bată darabanele vestind / semn că a purces pe cale prin Bust, ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xviii-6-yezdegherd-ajunse-la-tus-unde-il-primii-mahui-suri" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Şahul porunci să bată darabanele vestind<br />semn că a purces pe cale prin Bust, Nişapur, la Tus.<br />Mahui prinzând de veste că-n ţinutul Tus intră<br />oastea şahului, de-ndată merse să-l întâmpine<br />c-o molţime de războinici înzăuaţi şi-n mâini cu lănci.<br />De sub zare-n măreţia-alaiului cum răsări<br />şahul adumbrit de steagu-mpărătesc şi-nconjurat<br />de războinicii săi falnici, Mahui descălecând.<br />i-arătă, cu umilinţa unui om de rând, dovezi<br />de cinstire şi supuneri. &#8216;Naintă pe colbu-ncins<br />şi simţindu-şi ochii-n lacrimi; în genunchi, îşi alipi<br />buzele de ţărnă, dându-i şahului închinăciuni<br />preaplecate şi rămase mult timp dinaintea lui<br />în picioare, pe când oastea-i preamări pe şah plecând<br />în mai multe rânduri fruntea în ţărână. Farukzad,<br />cum văzu pe Mahui, oastea iute şi-o orândui<br />în strălucitoare rânduri; mult se bucură-n adânc<br />de-a lui Mahui purtare, şi-nţelepte îndrumări<br />îi dădu din plin, şi planuri tainice-i desvălui,<br />şi-i mai spuse: „Sub aripa ta de mare-ocrotitor,<br />pun pe şahul cel din spiţa şirului de Keianizi,<br />să prinzi spada şi viaţa să i-o aperi, pas cu pas;<br />nici nu trebuie să-adie al nenorocirii vânt<br />peste el şi decât tine nu-i vreau alt apărător!<br />Cât priveşte despre mine, datoria-mi de oştean<br />în ţinutul Rey mă cheamă şi nu ştiu de-oi mai vedea<br />diademul tău vreodată, fiindcă mulţi din soţii mei<br />de-oaste au pierit în lupte cu arabii cei cu lănci.<br />Rostam seamăn n-avea-n lume, nimeni n-a mai auzit<br />de-un asemenea războinic, totuşi el se prăbuşi<br />sub izbirile acelui dintre cei cu chip-de-corb,<br />şi-a fost ziua morţii sale pentru noi cumplit prăpăd!<br />Deie Domnul să-l aşeze pe viteaz printre aleşi<br />şi să-i pedepsească aspru pe-nfricoşătorii corbi<br />prin a lăncilor grea caznă!” Mahui dădu răspuns:<br />„O, tu, pahlivan, pricepe: şahul mi-i la fel de scump<br />precum ochii mei şi viaţa; deci primesc ceea ce-mi ceri:<br />iau pe şah şi fericirea ta sub aripă-mi de-acum!”<br />Şi-apoi Farukzad ce-i fiul lui Hormozd, se-ndepărtă<br />către Rey, spre-a se pune sub înaltele porunci.<br />Dar mai apoi trădătorul Mahui se lepădă<br />de-orice pregătiri de luptă, tronul îl râvni în nopți<br />de tăcere prelungită și se preschimbă de tot<br />și la glas şi la purtare; și-n sfârșit se prefăcu<br />bolnav câtva timp, cinstire șahului neaducând.<br />Cronica Șahilor</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xviii-6-yezdegherd-ajunse-la-tus-unde-il-primii-mahui-suri/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - 69 (12) Fereidun Tur Este Ucis de Mâna Lui Manucehr</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-69-12-fereidun-tur-este-ucis-de-mana-lui-manucehr</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-69-12-fereidun-tur-este-ucis-de-mana-lui-manucehr#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[batalie]]></category>
		<category><![CDATA[Epic]]></category>
		<category><![CDATA[eroism]]></category>
		<category><![CDATA[erou]]></category>
		<category><![CDATA[Moarte]]></category>
		<category><![CDATA[Răzbunare]]></category>
		<category><![CDATA[Shahnameh]]></category>
		<category><![CDATA[tradare]]></category>
		<category><![CDATA[शाहनामा]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21109</guid>

					<description><![CDATA[După ce trecu de-amiază Soarele, cei doi viteji / mistuindu-se în inimi de al răzbunării ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-69-12-fereidun-tur-este-ucis-de-mana-lui-manucehr" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>După ce trecu de-amiază Soarele, cei doi viteji<br />mistuindu-se în inimi de al răzbunării dor,<br />chibzuiră îndeolaltă, se-azvârliră-n fel-de-fel<br />de nesăbuite planuri. S-au gândit pe Manucehr<br />să tabere-n toiul nopții și să scalde-n sânge cald<br />și câmpia și deșertul. Noaptea când din nou veni,<br />și când ziua scăpătase, și când bezna-nvălui<br />fața lumii în zăbranic, cei doi mari nelegiuiți<br />puseră oșteni să prindă lăncile în pumnii lor<br />și-nfocați să se gătească de izbire pe-nnoptat.<br />Dar de-ndată ce iscoade prinseră de veste-n zbor,<br />drept la Manucehr veniră povestind ce-au auzit,<br />oastea să și-o rânduiască. Prințul i-ascultă plecând<br />treaz urechea minții sale, și-ncepu, prevăzător,<br />mijloace să izvodească spre-a putea să țină piept.<br />Căpetenie-de-oaste pe Karen îl învesti,<br />și alese pentru sine loc de pândă. Dintre cei<br />mai de fală capi-de-oaste, trei mii de viteji chemă<br />plini de râvna bărbăției, cu junghere într-armați.<br />Și găsi un loc de pândă minunat, și înfocați<br />își văzu toți călăreții cum nu se putea mai buni.<br />Tur porni în toiul nopții cu o sută mii oșteni<br />strâns încinși de bătălie, hotărâți și pregătiți<br />de-a-ncerca izbirea noaptea, sulițe-nălțind spre nori;<br />dar când Tur ajunse-aproape, oastea o văzu în rând,<br />și văzu scânteietoare flamuri dinaintea ei!<br />Și văzând că nu-i rămâne decât lupta, piept la piept,<br />scoase răcnetu-i războinic din al oastei sale gros.<br />Se făcu văzduhu-asemeni unui nor de negru colb<br />ridicat de călăreții tropotind, și-oțele-n mâini<br />fulgere păreau în nour! S-ar fi zis despre văzduh<br />că arzând ca diamantul mistuie Pământu-ntreg<br />Zăngăniri de spade grele creierii ți-i zdruncinau,<br />vânt și foc se-nvolburară ajungând pînă la cer!<br />De la locul lui de pîndă Manucehr se năpusti —<br />Tur nu mai văzu în juru-i nici un loc de-a da-napoi;<br />strânse din dârlogi zăbala calului și dos dădu,<br />răcnete-nfricoșătoare scoase oastea-n urma lui<br />Manucehr dădu năvală după el, simțind în piept<br />flăcările răzbunării, și-l ajunse din galop,<br />pe faimosul Tur l-ajunse. Scoase răcnetu-i cumplit<br />împotriva ăstui spurcat: „Stai, tu, tigrule setos<br />de bătaie și de sânge Tu ești cel care ai smuls<br />capete fără prihană, și o clipă n-ai gândit<br />că striga-va răzbunare lumea împotriva ta<br />Și cu lancea îl străpunse drept în spate pe fugar,<br />ce lăsă să-i scape spada; fulger, îl săltă din șea<br />și îl doborî-n țărână, și de-ndată îi făcu<br />tot ce vitejia cere. Cap de trunchi îi despărți,<br />și pe loc făcu din trupu-i praznic pentru-a sătura<br />cele hămesite fiare, și se-ntoarse-apoi în câmp<br />și privi pierdut pe gânduri capu-acesta, semn ceresc:<br />cât de nalt îi e norocul și cât e de-njositor.<br />Cronica Șahilor</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-69-12-fereidun-tur-este-ucis-de-mana-lui-manucehr/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - 91 Kei Kavus Rostam Îl Aduse pe Kavus</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-91-kei-kavus-rostam-il-aduse-pe-kavus</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-91-kei-kavus-rostam-il-aduse-pe-kavus#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[cronica sahilor]]></category>
		<category><![CDATA[iertare]]></category>
		<category><![CDATA[Kavus]]></category>
		<category><![CDATA[Pocăință]]></category>
		<category><![CDATA[remuscare]]></category>
		<category><![CDATA[Rostam]]></category>
		<category><![CDATA[Shahnameh]]></category>
		<category><![CDATA[Umilință]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21069</guid>

					<description><![CDATA[Pe când Kavus cerea astfel mila Domnului din cer / pentru multele-i păcate, oastea-l căuta ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-91-kei-kavus-rostam-il-aduse-pe-kavus" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pe când Kavus cerea astfel mila Domnului din cer<br />pentru multele-i păcate, oastea-l căuta de zor.<br />Pân&#8217; la urmă, cavalerii Rostam şi Guiv şi Tus<br />veşti primiră despre dânsul, şi în fruntea unei oşti,<br />trâmbiţi, elefanţi, ţimbale, se porniră după şah.<br />Cel bătrân Gudârz îi zise lui Rostam: „De când la sân<br />supt-am lapte de la maica, am văzut pe-acest pământ<br />multe tronuri şi coroane, şahi şi capi cu mult noroc;<br />dar nicicând printre cei straşnici ori printre acei de rând,<br />n-am văzut ca şahul Kavus om mai încăpățânat.<br />N-are simt, înțelepciune, nici prevedere — nimic;<br />n-are-o cumpănă a minții şi nici inima-i la loc.<br />Mai să zici că-n căpățână n-are creieri nici atât,<br />şi ce cugetă-i necuget. Nimeni dintre cei mai-mari<br />de prin vremile apuse piept cu cerul nu a dat.<br />Kavus stăpânit de duhuri, n-are-n viată nici un țel,<br />n-are cap; din orice parte suflă vântul, îl şi ia.&#8221;<br />Pân&#8217; la urmă pahlivanii-ajunseră la şah cu toți<br />cătrăniti din cale-afară; îi aduseră dojeni,<br />şi Gudârz îi zise: „Locul tău ar fi într-un spital,<br />mult mai bun decât seraiul. Tronu-oricând ți-l dai pe mâini<br />de duşmani, dar niciodată, nimănui nu-ncredințezi<br />cugetările-ți nebune. De trei ori la rând căzuşi<br />tot în rău şi-n nenoroace, ci la minte nu te-au copt<br />încercările acestea. Dus-ai în Mazandaran<br />oastea; ah, adu-ți aminte cât rău ne-ai pricinuit.<br />Altădată te-ai dus oaspe-n mâna dşmanului tău,<br />care te-a făcut din idol unul dintre robii săi.<br />N-a rămas pe lume încă decât Domnului să-i ceri<br />stăpânirea să-şi închine spadei tale ;-ai străbătut<br />lumea s-o-ngenunchi, şi-acuma cerul vrei să-l cucereşti!<br />Doar de-o şchioapă mai sus saltă decât nici nu trebuie,<br />şi eşti răzvrătit cu totul împotriva Domnului!<br />Mijloace-ai găsit într-una să te furişezi de rău;<br />după moartea ta s-o spune că a fost cândva un şah<br />ce-a voit să urce-n ceruri, Lună, Soare, spre-a vedea,<br />şi spre-a număra la stele, una câte una.. Fii<br />ca alți şahi cu judecată, credincios, adânc şi bun,<br />nu râvni din răsputere să-l supui pe Cel din cer,<br />şi la bine şi-n năpastă, nu-l ruga decât pre El.&#8221;<br />Kavus năucit rămase înghițind aceste-ocări<br />ce-n obraz i le-azvârliră cei sus-puşi şi cei viteji.<br />La sfârşit grăi: „Dreptatea nu va suferi de loc<br />spusa de-i adevărată; tot ce-ați zis e-adevărat<br />şi dirept, şi duhu-mi este-n laturile voastre rob.&#8221;.<br />Lacrimi revărsă, de fiere, şi-nălță la rugi fierbinți<br />către cel ce-i Ziditorul; apoi se-mbrăcă-n armuri<br />şi intră în baldachinu-i covârşit de remuşcări<br />şi de cruntă suferință. Când ajunse la serai,<br />lângă tronul lui, înaltul, mai rămase-mpovărat<br />de pățaniile-i multe; două săptămâni, smerit,<br />se ținu întru cinstirea Domnului, şi măsură<br />lutu-n lung şi-n lat cu trupul, gol lăsându-şi tronul său;<br />de ruşine, nu-ndrăznit-a din serai de-a mai ieşi;<br />ai fi zis că de metanii pielea-i s-o toci pe trup.<br />Lacrimi lungi, vărsă, de sânge, şi rugându-se ceru<br />milă să-i dea şi iertare Domnul, sfîntul călăuz.<br />Semeția-ncovoiată-i fu de-ocara foarte grea<br />ce-o aduse dinaintea cavalerilor viteji;<br />nici serbări şi nici ospete şi pe nimeni nu primi<br />colo-n sala de-ascultare. Pocăit, se dărui<br />chinului şi grijei sale, şi-aur împărți, comori<br />strânse-n veac, şi-obrajii palizi de țărână şi-i frecă,<br />nencetat rugând pre Domnul carele-i neprihănit.<br />Cronica Șahilor</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-91-kei-kavus-rostam-il-aduse-pe-kavus/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - XV4 Goștasb Fiii lui Esfandiar Sunt Uciși de Zevare și Faramurz</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-xv4-gostasb-fiii-lui-esfandiar-sunt-ucisi-de-zevare-si-faramurz</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-xv4-gostasb-fiii-lui-esfandiar-sunt-ucisi-de-zevare-si-faramurz#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[Conflict]]></category>
		<category><![CDATA[eroi]]></category>
		<category><![CDATA[Lupte]]></category>
		<category><![CDATA[Moarte]]></category>
		<category><![CDATA[persan]]></category>
		<category><![CDATA[Răzbunare]]></category>
		<category><![CDATA[Shahnameh]]></category>
		<category><![CDATA[Tragedie]]></category>
		<category><![CDATA[Tragic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21112</guid>

					<description><![CDATA[Când văzu că bătălia se lungește și Rostam / al lui Zal fecior din luptă ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-xv4-gostasb-fiii-lui-esfandiar-sunt-ucisi-de-zevare-si-faramurz" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Când văzu că bătălia se lungește și Rostam<br />al lui Zal fecior din luptă nu se-ntoarnă, Zevare<br />își aduse-oștenii-n cellalt mal al râului Hirmand,<br />toți cu inima-njosită, gata de-a se răzbuna.<br />El persanilor le zise: „Oare, unde e Rostam?<br />Pentru ce ne lasă pașnici într-o zi de înfruntări?<br />Ați venit voi să vă bateți cu un crâncen crocodil,<br />ați venit să dați voi pieptul cu însuși Rostam, și-ați vrea<br />mâna-n fiare să i-o puneți, deci nepăsători nu stați<br />pe cel câmp de bătălie! Și purcese-a ocărî<br />oastea de persani cu vorbe spurcate și-njurături.<br />Unul dintre feciorandrii bravului Esfandiar<br />se aprinse de mânie. Fu un cavaler vestit<br />vrednic să-și avânte calul, tânăr prinț zis Nuș-Ader,<br />fruntea-n slăvi ținând, ferice, și setos de-a se lupta;<br />se-ntărâtă-mpotriva omului din Seistan,<br />revărsând pe gură-o ploaie de ocări și-njurături:<br />„O, șoiman plin de trufie, nu ascultă de-al său șah<br />doar un mârșav! Și viteazul Esfandiar ne-a oprit<br />să dăm voie să se lupte câinilor ce nu-s supuși<br />la povața-i și porunca-i, și-ndrăznesc a se scula<br />împotriva vrerii sale. Dacă voi ne veți izbi<br />pe nedrept și dacă fi-veți atât de nebuni să dați<br />sprijin brațului puternic către ceea ce e rău,<br />veți vedea cum cei războinici vitejește s-or lupta<br />și cu spada, și cu lancea, și cu buzduganul greu!&#8221;<br />Zevare dădu poruncă a lor săi de-a se porni<br />înainte, să izbească, să doboare capi persani;<br />și înaintă el însuși să îi sprijine pe-oșteni,<br />care, zece câte zece, crunți, ieșiseră din rând,<br />căsăpind fără de număr la persani. Și Nuș-Ader<br />când văzu măcelul ăsta, iute lupta-și pregăti,<br />și încălecă pe șargu-i ce-și sălta trufașul cap,<br />și purcese șuierindu-și paloșul cel indian.<br />Fost-a un viteaz cu faimă, Alva, om semeț era,<br />bun ostaș, voioasă fire, care-n bătălii ducea<br />lancea lui Rostam, și-n urmă-i, pas cu pas, se aținea.<br />Nuș-Ader din depărtare îl văzu și se grăbi<br />paloșul să și-l ridice: drept în creștet îl izbi<br />pe acest vestit războinic, despicându-i, de la coif<br />până-n cingătoare, trupul! Zevare își avântă<br />calul de război și-n răcnet de mânie izbucni:<br />„L-ai ucis pe omu-acesta, apără-ți viața-acum,<br />căci, vezi bine, nu-i pot spune unui Alva cavaler!&#8221;<br />Zevare izbi cu lancea-i pieptul tânărului prinț<br />ce se prăbuși în pulberi, și al oastei blând noroc<br />se și stinse laolaltă cu măritul Nuș-Ader.<br />Mai avu el și un frate tânăr, Mihri-Nuș numit,<br />gata de-a lovi cu spada, ce purcese a boci;<br />inima-i gemu în fierberi, sufletu-și simți atins;<br />și-avântă el telegarul cel cu trup de elefant,<br />și din oastea sa, din mijloc, naintă vijelios<br />către tabăra dușmană, de turbare spumegând.<br />Însă din cealaltă parte, ca un elefant turbat,<br />Faramurz ieși din rânduri, paloș indian în pumn,<br />și-l izbi și pe faimosul Mihri-Nuș; și două oști<br />într-un răcnet izbucniră; doi viteji din neam ales<br />trepădând de a se bate, unul fiu de șah, cellalt<br />fiu de pahlivan, olaltă se-avântară, lei turbați,<br />și în spade se izbiră. Mihri-Nuș se năpusti<br />inimos în bătălie, însă piept el nu țin<br />lui Faramurz, care-i dete-o izbitură de tăiș,<br />mândrul cap rostogolindu-i; însă spada lui căzu<br />și pe al său cal, grumazu-i retezând și doborând<br />capul falnicei ființe cu picioare lungi de vânt!<br />Faramurz, chiar fără calu-i, îl ucise pe vrăjmaș<br />și-nroși un câmp de luptă-n sângele lui Mihri-Nuș.<br />Când Bahman văzu că mort e fratele și că sub el<br />țărna-i roșie ca roza, la Esfandiar fugi<br />focul luptei sale cu acel Rostam, răcni:<br />„O, leu mânios! o oaste din Seistan ne-a fost izbit:<br />cei doi fii ai tăi, feciorii Nuș-Ader și Mihri-Nuș,<br />au pierit ca ticăloșii, de cei din Seistan uciși!<br />Pe când lupți aici, noi suntem de durere doborâți;<br />acești tineri prinți din stirpea keianidă sunt culcați<br />jos în pulberi, și-o mârșâvă faptă de nesăbuiți<br />azvârli pe neamul nostru al rușinii vecinic văl!&#8221;<br />Inima cea vegheatoare-a bravului Esfandiar<br />se umplu de grea mânie, i se-nvârteji în cap<br />vijelia, și în ochiu-i străluciră fulgere!<br />„Om nenorocit — îi zise lui Rostam — cei mari astfel<br />țin ei seama de-nvoială? Spusu-mi-ai că n-ai să mâni<br />oastea-n câmpul de bătaie; dar tu grijă n-ai de loc<br />nici de nume, nici de cinste! Nici nainte-mi nu roșești,<br />nici naintea Celui care-i Ziditor, și nu te temi<br />că va să mi te întrebe-n Ziua Marii Judecăți?<br />Cei ce calcă-nvoiala nu știi că au parte doar<br />de dispreț? Cei doi războinici din ai tăi mi-au doborât<br />doi din fiii mei, și încă-și fac de cap, nelegiuiți!&#8221;<br />La cuvintele acestea Tahamtan încremeni,<br />tremurând precum o creangă în copac și-astfel grăi:<br />„Jur pe viața și pe capul șahului, pe Soare jur,<br />și pe spada mea, pe câmpu-acesta de bătaie jur<br />că n-am poruncit această luptă și că-i osândesc<br />pe acei care au dat-o! Merg la frate-meu să-i leg<br />mâinile-amândouă, dacă el oștirea ațâță<br />la nelegiuirea asta; și ți-l voi târî aici<br />si pe Faramurz de-asemeni, cu picioarele-n cătuși<br />dinaintea celui care-i șah supus lui Dumnezeu,<br />însuți tu îi vei ucide, și-astfel fiii-o să-ți răzbuni;<br />însă mintea nu ți-o pierde pentru-o faptă de smintiți!&#8221;<br />Esfandiar îi răspunse: „Să verși sângele șerpesc<br />pentru-a răzbuna pieirea păuniței, nici folos,<br />nici plăcere nu-ți aduce, și aceasta nu va fi<br />după datina străbună-a celor șahi ce-și poartă sus<br />frunțile-n tăria-albastră. Omule nenorocit,<br />caută-ți scăparea însuți, căci se-apropie, tiptil,<br />clipa ta cea de pe urmă! Îți voi pironi-n săgeți<br />coastele de Rakș, prin coaste, să fiți unul amândoi,<br />precum apă și cu lapte-amestecate, ca nicicând<br />nici un rob de azi-nainte să nu mai cuteze-a da<br />piept c-un prinț în bătălie! De-o să scapi din luptă viu,<br />te-oi lega de amândouă mâinile și te-oi târî<br />dinaintea celui care-i șah, și dacă vei muri<br />sub săgețile-mi, gândește că-n ăst chip vei ispăși<br />sângele acestor mândri fii!&#8221; Rostam dădu răspuns:<br />„Hărțuielile acestea dintre noi nu pot decât<br />slava să ne-o adumbrească. -Ntoarce-te spre Cel-de-Sus,<br />cere-i ajutor, căci dânsu-i călăuz spre tot ce-i bun.&#8221;<br />Cronica Șahilor</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-xv4-gostasb-fiii-lui-esfandiar-sunt-ucisi-de-zevare-si-faramurz/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - Zohhak, Fereidun și Fetele lui Geamșid</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-zohhak-fereidun-si-fetele-lui-geamsid</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-zohhak-fereidun-si-fetele-lui-geamsid#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[Eliberare]]></category>
		<category><![CDATA[Epic]]></category>
		<category><![CDATA[Fereidun]]></category>
		<category><![CDATA[Geamsid]]></category>
		<category><![CDATA[lupta pentru putere]]></category>
		<category><![CDATA[lupta putere]]></category>
		<category><![CDATA[mitologie persana]]></category>
		<category><![CDATA[Răzbunare]]></category>
		<category><![CDATA[Shahnameh]]></category>
		<category><![CDATA[Zohhak]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21028</guid>

					<description><![CDATA[Fereidun cu buzduganu-i ghintuit cu cap-de-bou, / sparse piepturile celor care îi ținură piept; / ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-zohhak-fereidun-si-fetele-lui-geamsid" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Fereidun cu buzduganu-i ghintuit cu cap-de-bou,<br />sparse piepturile celor care îi ținură piept;<br />sfărâmă cu buzduganu-i greu la căpățâni de vraci,<br />divii de prin tot seraiul, toți vestiți și preamăriți;<br />se-așeză în tronul celui ce la idoli se-nchina,<br />și își puse talpa-n tronul lui Zohhak, își însuși<br />-mpărăteasca lui coroană și în locul lui șezu.<br />Scotoci seraiul mare dar nici urmă de Zohhak;<br />scoase din harem perechea minunatelor femei<br />cu ochi negri și cu fața Soarelui în miez de zi!<br />Porunci întâi să-și spele trupurile lor și-apoi<br />le spălă de întuneric duhurile. Le-arătă<br />calea Celui sfânt ce este-al lumilor judecător,<br />și le curăți de pete rușinoase; au crescut<br />printre spurcați idolatri având duhul tulburat,<br />cum îl au cei ce se-mbată. Fetele lui șah Geamșid<br />cu ochi de narciși udară-obrajii lor de trandafiri,<br />gura deschizând naintea șahului, grăiră-astfel:<br />„Fie să rămâi tot tânăr pînă lumea s-o-nvechi!<br />Care-i steaua-ți fericită, care-i ramul ce purtă<br />un asemeni rod ca tine? Pe culcușul unui leu<br />te-așezași venind, războinic, omule viteaz și bun!<br />Oh! Cât rău și câte chinuri îndurarăm de la cel ce<br />lui Ahriman se-nchină și-are umerii șerpești!<br />Roata cerului rotit-a peste noi — de câte ori? —<br />cât am îndurat necazuri de la un smintit de vraci.<br />N-am văzut un om pe lume dăruit cu harul tău<br />și cu-atâta vitejie să se-ncumete-a privi<br />tronul lui Zohhak dorindu-și să se-așeze-n locul lui!&#8221;<br />Fereidun le-a spus: „Norocul și-acest tron n-or rămânea<br />nimănuia pe vecie. Sunt feciorul lui Abtin,<br />lui Abtin preafericitul, cel pe care l-a fost prins<br />Zohhak vânturând Iranul. Crud, pe tata l-a ucis,<br />și-am pornit acum spre tronul lui Zohhak să mă răzbun.<br />El ucise însăși vaca Purmaj, care mi-a fost doică,<br />și avea ea trupul fără seamăn. Ce-a dorit<br />omul scârnav de la duhul necuvântătoarei vaci?<br />Mă-narmai, de luptă gata, și pornii de prin Iran<br />pentru cruntă răzbunare! Țeasta i-o voi sfărâma<br />fulgerindu-mi ghintuitul buzdugan cu cap-de-bou;<br />nici iertare și nici milă de la mine n-o afla!&#8221;<br />Ascultând aceste vorbe (duhul ei neprihănit<br />a-nteles întreaga taină) îi răspunse Arnavaz:<br />„O, tu, Fereidun, ești șahul hărăzit de-a nimici<br />vracii și vrăjitoria, cel de-al cărui aprig braț<br />trebuie Zohhak să piară, cel ce trebuie luptând<br />lumea să ne-o mântuiască. Suntem surioare noi,<br />lujeri fără de prihană, os din os de șahi, și lui<br />ne-am supus de frica morții. Șahule, cine-ar răbda<br />să se culce, să se scoale c-un balaur drept bărbat?&#8221;<br />Fereidun răspunse: „Cerul dacă îmi va da de sus<br />direptate după voie, smulge-voi de pe pământ<br />ghiara gădinei spurcate, lumea s-o neprihănesc!.<br />Trebuie acum să-mi spuneți unde-i șarpele proclet?&#8221;<br />Și femeile cu fața mândră-i spuseră gândind<br />că-n sfârșit cel cap de șarpe va să cadă sub tăiș.<br />Ziseră: „S-a dus în țara vrăjilor, în Hindustan,<br />vrăji să facă. Și pe-acolo, de pe umeri vor zbura<br />mii de capete de oameni ce-or muri nevinovați;<br />teme-se de nenoroace de pe când un înțelept<br />îi prezise că pământul mântuit va fi de el,<br />că altcineva veni-va să-i ia scaunul de șah<br />și-o să facă să-i pălească tot norocul de acum.<br />Inima îi arse-n flăcări și de-această piază rea<br />viața-i se făcu amară; și-atunci sânge el vărsă<br />de la biete dobitoace, de la bieții muritori,<br />și umplând cu sânge-o baie și-n ăst chip nădăjduind<br />că va-ntoarce zodii rele, zodieri cum i-au prezis,<br />își spălă în sângiuri capul și tot trupu-și înbăie<br />În estimp, de-acele chinuri care le-ndura din vremi<br />de la șerpii de pe umeri, mintea i se tulbură;<br />el fugi din țară-n țară, însă cazna celor șerpi,<br />geană nu-i lăsă în geană să le-nchidă pentru somn.<br />Dar acum veni sorocul de-a se-ntoarce printre noi,<br />căci nicicând un loc statornic pre pămînt nu-și va găsi.&#8221;<br />Ăstfel, inimă zdrobită, preafrumoasa-i povesti<br />taina-aceasta și viteazul cel cu fruntea lângă cer<br />își plecă-ncordat urechea, vorbele-n auz sorbind.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-zohhak-fereidun-si-fetele-lui-geamsid/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Firdousi - 78 Manucehr Nașterea Lui Rostam</title>
		<link>https://versuri.pro/firdousi-78-manucehr-nasterea-lui-rostam</link>
					<comments>https://versuri.pro/firdousi-78-manucehr-nasterea-lui-rostam#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Polizorul de Strofe]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Firdousi]]></category>
		<category><![CDATA[destin]]></category>
		<category><![CDATA[Epic]]></category>
		<category><![CDATA[epopee]]></category>
		<category><![CDATA[erou]]></category>
		<category><![CDATA[mitologie persana]]></category>
		<category><![CDATA[Naștere]]></category>
		<category><![CDATA[Rostam]]></category>
		<category><![CDATA[Shahnameh]]></category>
		<category><![CDATA[Simorgh]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://versuri.pro/?p=21070</guid>

					<description><![CDATA[Nu trecu prea multă vreme și-acel verde chiparos / până-atuncea făr' de roade, se împovără ... <a href="https://versuri.pro/firdousi-78-manucehr-nasterea-lui-rostam" class="read-more" aria-label="Vezi versurile">→</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Nu trecu prea multă vreme și-acel verde chiparos<br />până-atuncea făr&#8217; de roade, se împovără de rod;<br />primăvara-aceasta vie care inimi a vrăjit<br />se și vesteji, și pradă chinului și-atâtor griji<br />cugetu-i căzu. Povara grea-i era că ochii săi<br />lacrimi șiroiau de sânge. Trupu-i îngroșat destul<br />se îngreună, și fața-i roșie, de trandafir,<br />se făcu precum șofranul. Zise maică-sa Sindokht:<br />„O, tu, viața vieții mele! Oare, ce s-a întâmplat<br />de-ți pălesc așa obrajii?&#8221; Îi răspunse Rudabe:<br />„Zi și noapte chem pre Domnul să m-ajute, nu mai am<br />pic de somn, sunt ofilită, mai să zici că de pe-acum<br />vie sunt și totuși moartă. Mi-a venit sorocul, dar<br />n-oi scăpa eu niciodată de povara asta grea.&#8221;<br />Rudabe rămase astfel să se chinuie-așteptând,<br />fără somn și fără-odihnă; ai fi zis că bietu-i trup<br />plin cu pietre-i, sau umplut e cu un ghemotoc de fier.<br />Leșină-ntr-o zi și-un țipăt se-nălță de prin serai.<br />Sindokht se văită lovindu-și fața și smulgând din cap<br />părul miresmat ca moscul. Îl vestiră și pe Zal<br />de-ale chipreșului frunze veștede; el alergă,<br />ochii-n lacrimi și cu pieptul măcinat de suferinți —<br />lângă patul dragei sale. Roabele de prin serai<br />pletele-și smulgeau; pe chipuri și pe creștete n-aveau<br />negru văl, și-aveau obrajii-n lacrime scăldați. Lui Zal<br />îi veni un gând, și chinul i se potoli puțin;<br />își aduse-aminte-anume de cea pană de simorgh, și,<br />zâmbind, și mamei-soacre vestea i-o împărtăși.<br />Iute-aduse un jăratic, iute-aprinse de la foc<br />și-arse-un sfârc din pană. Cerul de năprasnă se cerni<br />și vânjoasa zgripțuroaică pogorî precum un nor<br />picurând mărgăritare; ce mărgăritare zic?<br />picuri mari de bucurie, alinare și răgaz.<br />Zal i-aduse mulțumire Domnului, și-l lăudă,<br />și i se rugă fierbinte. Zise cel simorgh lui Zal:<br />„Pentru ce durerea-aceasta? Pentru ce un ochi de leu<br />ar fi umed? Chiparosul argintat, cu chip frumos,<br />vrednic pui de leu ți-o naște, însetat de lauri verzi;<br />leii falnici săruta-vor pulberea-i de lângă tălpi<br />nu vor îndrăzni să treacă norii peste capul său.<br />Glasul lui când detuna-va, pielea de pe leopard<br />va plesni, și labe, ghiare, și-o mușca, înfricoșat.<br />Toți vitejii ce-auzi-vor buzduganu-i șuierând<br />și vedea-vor piept și brațe și picioare, vor simți,<br />doar la glasu-i, cum leșină inima în pieptul lor,<br />orișicâtă îndârjire vor avea și-oricât curaj.<br />Fi-va-n sfat cu prevedere de-nțelept, precum e Sam,<br />la mânie fi-va leul de război. La stat va fi<br />nalt precum e chiparosul, vajnic ca un crocodil;<br />dar c-un deget sfărâma-va cărămida-n mii de părți.<br />Însă împlinind porunca Domnului ce-mparte-aici<br />binefacerile toate, nu s-o naște-n chip firesc.<br />Adu-ți un jungher ce arde-n scânteieri și-un înțelept<br />ager și îndemânatec întru arta de-a vrăji.<br />Mai întâi vei îmbăta-o cu vin bun pe Rudabe,<br />cugetu-i să fie slobod de-orice teamă, de-orice gând;<br />grijă-avea-vei ca-nțeleptul să își facă vrăjile,<br />pentru a se pune-n starea bună de a scoate<br />pui de leu din temnicioară. Vraciul spinteca-va-ncet<br />chiparosul pe sub coaste, fără a simți dureri;<br />și va trage puiu-afară și în sângiuri va scălda<br />pântecele mumei sale; apoi tu va trebui<br />să coși bine tăietura ce-o lăsa-o cel jungher,<br />după care, griji, neliniști spulberă-le toate-n vânt!<br />Fierbe-vei o buruiană-n lapte, mosc (ți-oi arăta<br />iarba cea de leac) și după ce la umbră s-o usca,<br />unge-vei vătămătura, și-ai să vezi cu ochii tăi<br />cum se vindecă pe dată. Și-n sfârșit vei trece lin<br />peste rană cu o pană de a mea, și vei vedea<br />umbra-atotputinții mele-nrâurirea-i arătând.<br />Trebuie să fii ferice de acest deznodământ,<br />și să-i multumești doar Celui peste lumi stăpânitor,<br />El ți-a dăruit lăstarul mândru ce-ți va înflori<br />zi de zi, mereu, norocul. inima nu-ți mohorî,<br />căci această vie creangă, vrednică-i să poarte rod,<br />și purta-va rod de viță!&#8221; Zise pasărea și-n clonț<br />smulse-o pană din aripă, o lăsă să pice jos<br />și-n avântul său puternic se-nălță-n văzduhuri, sus.<br />Notă informativă :<br />&#8211; leu de război &#8211; Războinicii medieveli întrebuinţau<br />în bătălii pe lângă elefenţi şi lei dresaţi.<br />&#8211; vie creangă -Adică Rudabe.<br />Cel simorgh plecă, și, pana, Zal o și luă de jos<br />și ieșind (o, ce minune!) împlini tot ceea ce<br />pasărea îi poruncise. Lumea-ntreagă urmări<br />toate câte se-ntâmplară, toți cu inimile ghem,<br />toți cu ochii prinși în lacrimi. Sindokht sânge lăcrimă,<br />neștiind cum o să iasă pruncul din al mumei sân.<br />Un mubed dibaci la mână cum ajunse o-mbătă<br />cu vin bun pe preafrumoasa, Chip de Lună, luminos,<br />apoi despică o parte (ea nimica nu simți)<br />și spre tăietură-ntoarse capul fătului, și-astfel<br />îl făcu să iasă-afară fără-a face mamei rău;<br />nimenea așa minune pre pământ n-a mai văzut,<br />că era el, nou-născutul, un viteaz precum un leu,<br />trupeș și frumos la față. Toți priveau înmărmuriți,<br />că nu se mai pomenise făt ca el abia născut<br />trupeș cum e elefantul! Maică-sa rămase-n somn,<br />după vin, o zi și-o noapte și dormi ca-ntr-un leșin.<br />Rana-i se cusu, durerea i-o stinsese-acel balsam.<br />Când din somnu-i chiparosul se trezi și glăsui<br />mamei sale, peste frunte aur i se presără<br />și frumoase giuvaeruri; mulțumiră Celui Sfânt.<br />Mamei i se-aduse pruncul; ea se-aprinse într-atât<br />când văzu ceresc că-i fătul: la o zi părea de-un an;<br />snop de crini și de lalele. Rudabe zâmbi spre prunc<br />și văzu-n el vrednicia unui vajnic șahinșah;<br />zise: „Pântecul mi-i slobod, chinurile-mi s-au sfârșit&#8221;:<br />și-au numit copilul Slobod (adică, i-au zis Rostam).<br />Se cusu dintr-o mătase un copil la fel cu-acest<br />leu ce nu băuse lapte; fu umplut cu păr de jder;<br />i se zugrăvi un astru pe-un obraz iar pe cellalt<br />Soarele, și, scriși pe brațe, doi balauri nenfricați;<br />i se trase-n palmă ghiare ca de leu, și pe subt braț<br />lance i se puse-n mână: buzdugan, într-alta frâu,<br />apoi pe un cal urcîndu-l îi dădură slujitori.<br />Notă explicativă :<br />În persană „rostam&#8221; inseamnă „s*****it&#8221;, „liberat&#8221;.<br />Rostam sau Tahamtan este eroul principal al epopeei ŞAH-NAM.<br />Când păpușa-au fost făcută după cele rânduieli,<br />se porni la drum cămila cea gonace, și pe soli<br />bani se presărară, de-aur, pentru că-i duceau<br />lui Sam cavalerul: chipul dulce al nepotului Rostam,<br />întrarmat cu buzduganu-i. O serbare izbucni<br />în grădinile de roze înflorind de la Kabul<br />la Zabul, și țara-ntreagă într-un praznic se schimbă<br />și-ntr-un vuiet lung de trâmbiți; și oriunde, la un loc<br />se-ntruneau o sută de-oameni, giuvaere-n adunări.<br />De această veste bună șahul din Kabul, Mihrab,<br />mult se bucură și, darnic, aur la săraci dădu.<br />În Zabulistan de-asemeni, din hotar până-n hotar,<br />pretutindenea poporul se-așeză la lung ospăț;<br />cei mai mici în cin șezură nu mai jos decât cei mari,<br />ci olaltă ca urzeala cu băteala la țesut<br />și-aducându-se păpușa lui Rostam ce lapte bea —<br />lui Sam, fiul lui Nariman, cel trimis i-o așeză<br />prințului lângă picioare, și acesta lung privi,<br />plin de-o mare bucurie. Păru-n cap i se zburli:<br />„Vai, icoana-i de mătase-mi seamănă leit! —<br />a zis; dacă doar de:-o zi arată jumătate din cât e<br />păpușoiu-i de mătase, capu-i va atinge nori,<br />și-ale mantiei lui poale peste lume le-o târî!&#8221;<br />Pe trimis apoi chemându-l, revărsă pe el arginți,<br />până-ajunseră arginții mai să-i treacă peste cap.<br />Din cetate izbucniră vesel tâmpine sunând,<br />și Sam, piața uriașă, o împodobi măreț,<br />să scânteie-mpurpurată precum ochiul de cocoș.<br />Astfel Roata cea albastră-a zodiilor se roti,<br />și-a lui Zal întunecată soartă se însenină.<br />Zece doici îl alăptară pe Rostam, căci, dulce must,<br />laptele dă miez și vlagă. Când de țâță fu-nțărcat<br />și-ncepu să-mbuce singur, pită dar și carne lui<br />i se hotărî drept hrană; cât cinci oameni mesteca<br />și mânca pe săturate. De opt șchioape ajungând,<br />nalt fu chiparosul verde, parcă un Luceafăr viu<br />strălucea; ca pe-o minune omenirea îl privea.<br />De-i vedeai statură, minte, înțelegere chip,<br />îți ziceai că e viteazul Sam întreg, întinerit!.&#8221;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://versuri.pro/firdousi-78-manucehr-nasterea-lui-rostam/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
