Nora Iuga – Cu Ce Citim Poezia
Cu sensibilitatea nuCu inteligența nici atâtCu bunul-gust ai spus și te-ai micșoratPoezia se citește cu ce se scrie:Fața nevăzută a lunii
Versuri corectate și adnotate
Cu sensibilitatea nuCu inteligența nici atâtCu bunul-gust ai spus și te-ai micșoratPoezia se citește cu ce se scrie:Fața nevăzută a lunii
Nu vă rușinați de lacrimiNu vă rușinați de lacrimi, tineri poeți.Luna și noaptea înstelată,dragostea curată și ciripitul păsărelelorsă vă încânte.Să nu vă fie teamă că zburați,stelele că le atingeți,comparați ochii cu stelele.Să vă miște ghioceii,fluturașii galbeni,răsăritul și apusul soarelui.Dați boabe porumbeilor blânzi,cu zâmbetul pe buze observațicâinii, florile, rinocerii și locomotivele.Vorbiți despre idealuri,declamați ode ale tinereții,să … Citește mai mult
Suntem, ce rezolvare.Cordeluțe și fustițe în școlile generale.Ne îmbrac în roz, de parcă nu era altă culoare.Ne învață să fim drăguțe, doamna educatoare.Gingașă și delicată, niște pietre nestemate.Strălucind în tăcere, ca o stea în miez de noapte.Devreme acasă, să nu ne certe tata.Conștiincioase, ca să zică, ce bine învață fata.Suntem femei și prin urmare:Nu ne … Citește mai mult
Un stejar era gata să-și aducă aminte.O colină visa multe vise.Un fluviu iubea înserareamai tare decât e voie să iubești.Flăcării sale temătoarelumânarea își povestea copilăria.Un lac avea numeroase inimi.Pur și simplu, pe stradă,un afiș foarte verdenu accepta să moară.Mai sensibili ca noi.
Un stejar era gata să-și aducă aminte.O colină visa multe vise.Un fluviu iubea înserareamai tare decât e voie să iubești.Flăcării sale temătoarelumânarea își povestea copilăria.Un lac avea numeroase inimi.Pur și simplu, pe stradă,un afiș foarte verdenu accepta să moară.Mai sensibili ca noi.
Înmulțirea într-o coloană M cu Fvom obține unul sau doi ca rezultat?Fie ca corpul să rămână lipit de suflet,poate sufletul să se teamă de trup.Te întreb prea mult? Doresc doarcreuzetul de sensibilitate se va topiamintiri, și aș dormi, obrazul meuapăsat pe spate, ca pe o motocicletă.
Poetul își citește versurile în fața orbilor.N-ar fi crezut că o să-i fie atât de greu.Vocea îi tremură.Mâinile la fel.Își simte fiecare propozițiesupusă unui test al întunericului.Trebuie să se descurce singur,fără ajutorul culorilor sau al luminii.Un efort mult prea marepentru stelele din poemele sale,pentru zorii de zi, curcubeiele, norii, luminițele, luna,pentru peștii de culoarea argintului … Citește mai mult