https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/dimitrie-anghel-amiaza https://versuri.pro/dimitrie-anghel-amiaza#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=86211 →]]> E cald și lângă trunchiuri umbra treptat se face tot mai mică,
Văzduhul tot nu se-nfioară de nici un zbor de rândunică
Și doar furnicile de-aleargă acuma fără de hodină,
Mărgele negre sămănate pe drumuri albe de lumină.
În straturi florile-s trudite; un crin din când în când se-ndoaie
Și lung privește-n sus să vadă: nu se purcede-un nor de ploaie?
Dar întristat în ternă iarăși își frânge trupul zvelt în două…
Ce n-ar da florile să aibă acum, măcar un strop de rouă!

]]> https://versuri.pro/dimitrie-anghel-amiaza/feed 0 https://versuri.pro/stroe-constantin-slatineanu-seceta https://versuri.pro/stroe-constantin-slatineanu-seceta#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=63744 →]]> Plânge cântând pădurea bătrână,
Plânge cu plânsu-i sălbatic,
Că viforul cel de jăratec
Urgia din ceruri o mână.
Şi văile gem şi munţii de asemeni,
Că-ncetul cu-ncetul viaţa le-o fură
Vântul ce urlă, bici de căldură,
Prin stâncile cele de cremeni.
Secat e pământul de atâta blestem,
Secat e şi stă ca să ardă,
Doar corbii croncăne-n hoardă
De diavoli, iar vitele gem.
Gem şi mor pe câmpii,
Când moartea pândeşte tot pasul,
Doar corbilor li se aude glasul,
Vestitor de grele urgii.
Trozneşte pământul şi stă ca să crape,
Şi cade din ceruri smoală de foc;
Opritu-s-a ziua în loc.
Şi soarele arde şi nici nu sunt ape.
Le suge pământul, flămând le opreşte.
Ba chiar porumbul, schelete muncite,
Scârţâie jalnic cu frunze sucite,
Şi-i jale în aer, căci moartea pândeşte.

]]> https://versuri.pro/stroe-constantin-slatineanu-seceta/feed 0 https://versuri.pro/marin-sorescu-rugatul-ploii https://versuri.pro/marin-sorescu-rugatul-ploii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=65879 →]]> Când nu ploua, era secetă,
Plecau cu fierăritul, copiii, fetele, băieții
Zdrăngăneau din clopote, tălăngi..
Și ieșea lumea cu căldările cu apă
Și-i uda, să plouă.
Ziceau că dacă merg cu fierăritul,
Strigă ploaia cu tălăngile alea.
Și-o aduc. Era zarvă mare pe drum,
Țipau, chioteau, fugeau,
Turnau pe ei cu căldările, cu oale.
Zicea Nea Florea, când pleca Stanca pe undeva,
Zicea:
„Păzea, că iar pleacă Stanca cu fierăritul. Asta e nebună, neică, e nebună”.
„Păziți, că vine fierăritul la vale!” Lătrau câinii, cântau cocoșii, Era o landră pe drum
Și muierile strigau: „Păziți, că vine fierăritul”. Ei pe cine-ntâlneau în cale, vărsau apă pe el, Trebuia să te-ascunzi în curte, ca să nu te ude. Ieșeau femeile cu căldările cu apă și turnau pe ei, Cu oalele,
Ei erau îmbrăcați în boji.. Așa se ruga ploaia.

]]> https://versuri.pro/marin-sorescu-rugatul-ploii/feed 0 https://versuri.pro/mihail-saulescu-e-seceta https://versuri.pro/mihail-saulescu-e-seceta#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=70866 →]]> Sunt obosit, și-i cald și trist afară,
Ca-n orice zi de secetă de vară,
Sunt obosit, sunt trist, și nu-nțeleg
De ce sunt trist, de ce sunt obosit;
Din zeci de gânduri nu pot să aleg
Un gând mai fericit.
Sunt obosit, și-i cald și trist afară,
Ca-n orice zi de secetă de vară,
Ce mult ar face-o blândă adiere
Pe strada-nfierbântată
Și inimii cum i-ar mai da putere
Aripa unui vis de altădată.
Dar visu-i stins și vântul nu adie ;
Departe, -n zare, zace-ncătușat
Mi-e sufletul ca un deșert palat
Ce-așteaptă ca stăpânul să-i revie
Din țara-n care a plecat.
Și-i cald și trist afară,
Ca-n orice zi de secetă de vară.
În van aștept s-adie vântul serii,
Să plouă, să se-ndoaie
De-o liniștită adiere, merii :
E secetă de ploaie.
În van aștept și visul de-altădată,
In van palatul poarta și-a deschis :
Stăpânu-i mort în țara depărtată,
E secetă de vis.

]]> https://versuri.pro/mihail-saulescu-e-seceta/feed 0 https://versuri.pro/costel-zagan-recapitulez-uneori https://versuri.pro/costel-zagan-recapitulez-uneori#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=74299 →]]> La ce-i bună poezia în vreme de secetă,
dacă nu poate aduce măcar rouă în ochii
însetați ai ierbii?
Așa că habar n-am de ce
mai citesc și scriu în continuare ca un per
petuum mobile dezinteresat, pardon, dezafectat.
Acum înțeleg totuși că numai tu,
Anna Frank,
ai ghiozdanul plin cu ploi, dar și proiectul
următorului potop
în versuri.
Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK

]]> https://versuri.pro/costel-zagan-recapitulez-uneori/feed 0 https://versuri.pro/costel-zagan-seceta-lui-labis https://versuri.pro/costel-zagan-seceta-lui-labis#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=74461 →]]> Seceta a ucis orice boare de vânt
poetul s-a topit și-a intrat în pământ
cuvintele-au albit ca părul din barbă
și-s tot mai rare și nimeni nu-ntreabă.
Desculți aleargă copiii prin cer
cu gura uscată nimic nu mai cer
și mamele au pieptul uscat și bătut
de parcă nicicând vai n-au născut.
Că miezul de foc al pământului poate
își mută iar iadul de noi mai aproape
înnebuniți cu toții duc mâna la gât
să umple găleata cu sânge atât.

]]> https://versuri.pro/costel-zagan-seceta-lui-labis/feed 0 https://versuri.pro/descantece-paparuda https://versuri.pro/descantece-paparuda#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=82088 →]]> Paparudă rudă,
Vino de ne udă,
Ca să-nceapă ploaie,
Să curgă șiroaie,
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Unde dă cu maiul,
Să crească mălaiul;
Unde dă cu sapa,
Să curgă ca apa.
Hai, Catrino, să sărim,
Paparudele!
Că știi iarna ce pățim,
Paparudele!
Că pasărea prin copaci,
Ploaie multă ca să faci!

]]> https://versuri.pro/descantece-paparuda/feed 0 https://versuri.pro/selena-gomez-feat-the-scene-un-an-fara-ploaie-romana https://versuri.pro/selena-gomez-feat-the-scene-un-an-fara-ploaie-romana#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=61190 →]]> Poți să mă simți
Când mă gândesc la tine
Cu fiecare respirație pe care o iau
Fiecare minut
Nu contează ce fac
Lumea mea e un loc gol.
Ca și cum am fost în deșert
Pentru o sută de zile (ohhuh)
Nu știu dacă e un miraj
Dar mereu îți văd fața, iubitule.
Îmi lipsești atât de mult
Nu te pot ajuta, sunt îndrăgostită
O zi fără tine e ca un an fără ploaie
Am nevoie de tine lângă mine
Nu știu cum am supraviețuit
O zi fără tine e ca un an fără ploaie
Ohhohoh, Woooaaahh woaahh.
Stelele ard
Aud vocea ta în mintea mea (e în mintea mea)
Nu mă poți auzi sunând
Inimii mele îi este dor
Ca oceanul care se usucă
Prinde-mă acum cad!.
E ca și cum pământul se prăbușește sub picioarele mele
Nu mă vei salva
Va fi un anotimp
Când te vei întoarce la mine
Ohhhh iubitule.
Îmi lipsești atât de mult
Nu te pot ajuta, sunt îndrăgostită
O zi fără tine e ca un an fără ploaie
Am nevoie de tine lângă mine
Nu știu cum o să supraviețuiesc
O zi fără tine e ca o zi fără ploaie
Ohhohoh, Woooaaahh woaahh.
Așa că lasă această secetă să se sfârșească
Și lasă acest deșert să înflorească iar
Sunt așa fericită că m-ai găsit
Lipește-te în jurul meu
iubitule, iubitule, iubitule, whoaa
E o lume
Nu e o minune
Așa că grăbește-te iubitule, Nu mai irosii mai mult timp
Și am nevoie de tine aici
Nu pot explica
Dar o zi fără tine e ca un an fără ploaie
Ohhohoh.
Îmi lipsești atât de mult (mult)
Nu te pot ajuta, sunt îndrăgostită
O zi fără tine e ca un an fără ploaie
Am nevoie de tine lângă mine
Nu știu cum o să supraviețuiesc
O zi fără tine e ca o zi fără ploaie
Ohhohoh, Woooaaahh woaahh
Ooohh, Ooooooooouuhh

]]> https://versuri.pro/selena-gomez-feat-the-scene-un-an-fara-ploaie-romana/feed 0 https://versuri.pro/radu-gyr-seceta https://versuri.pro/radu-gyr-seceta#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=43943 →]]> Seceta trecu zăludă
și haihuie și buimacă.
Luna-n sat pe uliți joacă,
goală ca o paparudă.
Stă veninu-n mămăligă,
numai bozii. Din urcioare
bem doar lacrimi și dogoare,
cerul gurii să ni-l frigă.
Ard amiezile răscoapte.
Taica, dus de zece ani,
s-a făcut urzici și noapte
și trifoi și bolovani.
Maică, fiul tău cel mare
zace-n ocnă la Aiud.
Avea fruntea cât o zare,
ochii verzi ca un agud.
Cică l-a pârât primarul
că scornise răzmeriță
și strânsese la troiță
tot oftatul și amarul.
Pe mezin, de Ziua Crucii,
l-au răpus în drum jăndarii –
i-au ucis în piept lăstarii,
i-au stins mierlele și cucii.
Ne cânta la șezătoare
doine lungi, cutremurate,
despre pâine și dreptate,
despre-o țară ca un soare.
Joacă vremea la ulucă…
Cu priviri secate, duse,
uite, maica se usucă
sub jelanie și tuse.
Azi la poarta plânsului,
la ușa bordeiului,
stă doar Maica Domnului
ca o floare-a soarelui.

]]> https://versuri.pro/radu-gyr-seceta/feed 0 https://versuri.pro/florenta-albu-ochi-sterpi https://versuri.pro/florenta-albu-ochi-sterpi#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=23698 →]]> Un plâns de milog în mijlocul cerului.
Vară de secetă. Plânsul milogului.
Mohorul uscat sub talpă.
Praful cât lumea și lumea.
Amintiri, copilărie, cenușă.
Ochi fără milă. Ochii de arșiță văd:
drumul – căruța milogului – miriști-
ruga de ploaie cu prapuri și sfeșnice –
marginea satului.
Vedenii în flăcări.
Mirosul toropitor – bozii sau laur
nu mai știu – bozii sau dracilă
fântâni – iarăși fântâni
drumuri – porecle.
Ochii arși de secetă,
ochi fără milă privind
răspântia, căruța milogului..
Și tânguirea deodată, tare,
deodată asurzindu-mă
din amintiri.

]]> https://versuri.pro/florenta-albu-ochi-sterpi/feed 0