sarbatoare religioasa – Versuri.pro

Alexandra Solea - O, Ce Veste Minunată!

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

O, ce veste minunată,
În Betleem se arată,
Astăzi s-a născut Cel fără de-nceput,
Cum au spus prorocii. bis.

Că la Betleem Maria,
Săvârșind călătoria,
Într-un mic sălaș, lângă-acel oraș,
A născut pe Mesia. bis.

Pe Fiul în al Său nume, Tatăl L-a trimis în lume,
Să se nască și să crească,
Să ne mântuiască! bis.

Simion Felix Martian - Aniversare la Betleem

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Azi centrul lumii e la Betleem,
Veniți creștini cu toți la sărbătoare,
Pruncul de-atunci e Salvator Suprem,
Să ne prosternăm deci în închinare.
Cu bucurie stând lângă păstori
Să Îi cântăm cum îngerii cântară;
Suntem mai motivați de mii de ori,
Scăpați de a păcatului povară.
De vii spre El pe drum făcut de magi
Nu căuta vreo stea strălucitoare,
Ci-n cămăruța ta să te retragi
Cerând lumină călăuzitoare.
Dar nu uita că de la Betleem,
În drumul Său spre cruce, spre-nviere,
A fost mereu lângă acei ce gem
Dând pace, bucurie, mângâiere.
Îl vei găsi ușor, căci unde-I El
E dragostea agape împlinită,
Leul din Iuda are chip de miel
Și pacea Lui este desăvârșită.
Veniți să Îl sărbătorim cântând,
Unindu-ne-ale inimilor forțe,
Și-n focul viu al dragostei arzând
Să le-nălțăm în cinstea Lui ca torțe.
Azi centrul lumii e la Betleem,
La iesle-I Pâinea, este Apa vie,
Veniți creștini ca însetați să bem
Și Pâine să mâncăm pentru vecie.

Colinde - În Vârful la Nouă Meri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

În vârful la nouă meri,
Da-i Domnului Doamne
Arde nouă lumânări,
Da-i Domnului Doamne
Pică nouă picături
Da-i Domnului Doamne
Trei de vin și trei de mir,
Da-i Domnului Doamne
Trei de apă limpejoară
Da-i Domnului Doamne
Să-i facă de-o băișoară.
Da-i Domnului Doamne
Dar în ea cine se scaldă,
Da-i Domnului Doamne
Scaldă bunul Dumnezeu
Da-i Domnului Doamne
Se scaldă de Iordănește
Da-i Domnului Doamne
Cu apă se limpezește
Da-i Domnului Doamne
Cu sfânt mir se miruiește
Da-i Domnului Doamne
Cu vinul se-mpărtășește.
Da-i Domnului Doamne

Colinde - La Tulpina, La Doi Meri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

La tulpina, la doi meri
N-apucară de-nchinară,
Nici din masă nu luara.
Văzur’ un păun călare
Alb ca fulgu’ de ninsoare.
Calu’ murg și șeaua verde,
Fuge de nici nu se vede,
Din copite fulgerând,
Din potcoave scânteind
Și pe nări foc aruncând,
Pământul cutremurând.
Cine, mare, cin’ să fie:
E Ilie, Sântilie.
Vine iute cu mânie
Și împarte de vecie,
Pământul cu fulgerul
Și cerul cu tunetul.
Și, o, Doamne, mila Ta,
Câte spre zidirea Ta!
Întru mulți ani fericiți
Și pe noi să ne cinstiți.

George Coșbuc - Armingenii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Pe când umbla Hristos prin țară,
Lățind cuvântul său frumos,
Ovreii toți i-au scos ocară
Și cărturari de-ai lor cercară
Prilej să piardă pe Hristos.

Așa, într-o noapte-ntunecată,
Când vecinicul Mântuitor
Dormea-ntr-o casă-ncreștinată,
găsitu-l-au ovreii-ndată
Și sfat făcut-au de omor.

La miezul nopții aveau să vie
La casa unde el dormea
Și, casa pentru ca s-o știe,
Au pus ca semn și mărturie
În fața casei o nuia.

Dar Dumnezeu, cel ce coboară
Și-n gândul cel mai ne-vădit,
Nu lasă p-al său fiu să moară,
Căci a răscumpărării oară
Și vremea morții n-a sosit.

Și Dumnezeu orbit-a firea
Ovreilor împinși la rău,
Încât să n-aibă nicăirea
Vrun chip de-a făptui pierirea
Născutului din Dumnezeu.

La miezul nopții-n gloată mare
Ovreii pe furiș pornesc
Sunt muți ovreii de mirare,
Că ei la casa fiecare
Ca semn câte-o nuia zăresc.

Dac-am pierdut și astăzi prada,
Cu greu putea-vom s-o găsim.
Pornește-apoi răgnind grămadă,
Pierzând-n zgomot toată strada
Tăcutului Ierusalim.

Dar neputând să mai găsească
Pe Crist ca să-l omoare-n somn,
Pierdut-au noaptea dușmănească
Și n-au putut să-ndeplinească
Pierirea veșnicului Domn.

Și dintr-acea zi-nainte
Rămas-a obicei, și spun,
Că pentru-aducerea-aminte
De noaptea mântuirii sfinte
Românii și-azi armingeni pun.

Ion Pillat - Rusalii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Târg de munte risipit printre livezi,
Cu cerdacuri văruite de unde vezi
Piatra Craiului albastră de departe:
Iată tot Ierusalimul tău din carte.
Și, călare pe-o asină cu mers lin,
Isus vine și apostolii lui vin
Pe drumeagul care duce spre mușcele
Pe sub bolta unui schit cu rândunele.
Țărani albi, sosiți de ziuă pentru hram,
Rup din sălcii înverzite câte-un ram,
Domnul nostru să-l sfințească. – Pe asină,
Pe când el blagoslovește în lumină.
Și stă-n umbră un egumen rău la gând –
O țărancă îi așterne la pământ,
Cu smerenie maramă-nzăpezită,
Sufletul să-i calce fiul, sub copită.

Alexei Mateevici - Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim.
Glasuri de bucurie,
Laude şi rugăciuni,
Din cântarea gurii vie
Şi a chimvalurilor struni.
Iudeea sclavă
Poate-şi cânta izbăvirea?
Roma poate-i biruită
Şi venitu-i-a pieirea?
Împăratul cel puternic,
Aşteptat cu nerăbdare
Poate vine falnic, mare
La norodul său nemernic?
Drumul dinspre Galileea
Tună-n vuiete de glasuri,
Parcă toată Iudeea
A uitat a ei necazuri.
Şi mulţimea zgomotoasă
Merge-n valuri de lumină,
Aşteptând pe căi pietroase
Rămurele de măslină.
Poarta mare din cetate
S-a deschis de dimineaţă,
Gloate vii şi bucurate
Iese-n mâine cu verdeaţă,
Şi-a lor veselă, , osană”.
Prin împrejurimi răsună.
Calea cea galileeană
Cu Împăratul le-mpreună.
, , Bucură-se Cel Ce vine
Întru Dumnezeu la noi,
Cel Ce lumea cu-a Lui mâine
Slobozeşte de nevoi;
Şi-n blagosloviri trăiască
Al Davidului Fecior,
Ce-a venit să izbăvească,
Ce-a venit Mântuitor!”.
*
Glăsuiri de bucurie,
Laude şi rugăciuni,
Din cântarea gurii vie
Şi a chimvalurilor struni, –
Ele oare ce înseamnă?
Din măria pământească.
Nu-i căzută Roma-Doamnă,
Şi pierirea vrăjmăşească
Îi departe. Împăratul
Păcii, nu al biruirii,
Vine blând acuma, iată-L,
Spre măria răstignirii.
Nu-i înconjurat de slavă
Pământească, pieritoare,
Ci prin sânge câştiga-va
Slava-n veci judecătoare.
Izbăvi-va nu moşia
Iudeilor de dănii: –
Lumea toată — de robia,
De-njosirile sătănii.
Vine un voinic, cu gloata
De vânjoşi leghionari, –
Merge-ncet, smerit, în roata
Ucenicilor păscari;
Şi cetatea, ce-L primeşte
Nu un scaun de-mpărat, –
Cruce, spini îi pregăteşte,
Chipul cel însângerat.
Dar şi răstignit pe cruce
El trăi-va-n vecinicie:
Ucenicii Lui vor duce
Pretutindeni veste vie
De iubire şi dreptate,
Şi de mila cea frăţească.
Şi vor boteza noroade,
Ţările să le sfinţească.
*
Glăsuiri de bucurie,
Laude şi rugăciuni,
Din cântarea gurii vie
Şi a chimvalurilor struni.
Drumul dinspre Galileea
Tună-n vuiete de glasuri;
Parcă toată Iudeea
A uitat a ei necazuri;
Şi mulţimea zgomotoasă
Merge-n valuri de lumină,
Aşteptând pe căi pietroase
Rămurele de măslină.