În vârful la nouă meri,
Da-i Domnului Doamne
Arde nouă lumânări,
Da-i Domnului Doamne
Pică nouă picături
Da-i Domnului Doamne
Trei de vin și trei de mir,
Da-i Domnului Doamne
Trei de apă limpejoară
Da-i Domnului Doamne
Să-i facă de-o băișoară.
Da-i Domnului Doamne
Dar în ea cine se scaldă,
Da-i Domnului Doamne
Scaldă bunul Dumnezeu
Da-i Domnului Doamne
Se scaldă de Iordănește
Da-i Domnului Doamne
Cu apă se limpezește
Da-i Domnului Doamne
Cu sfânt mir se miruiește
Da-i Domnului Doamne
Cu vinul se-mpărtășește.
Da-i Domnului Doamne
Sensul versurilor
Cântecul descrie un ritual sacru de purificare și sfințire, unde Dumnezeu se scaldă și este miruit, simbolizând curățenia spirituală și împărtășirea cu divinitatea. Imaginea centrală este cea a nouă meri și a elementelor sacre (vin, mir, apă) care contribuie la acest act divin.