Versuri corectate și adnotate
Am trecut prin Revoluție, avem Constituție,Ăștia au făcut din democrație, prostituție,Cică ai de toate, dar, de fapt, nu ai nimic,Întâmpini greutăți crezând că ești prea mic,Multe regimuri, dar aceleași probleme,Ești furat, ești mințit,Nu se mai poate, bă, nene.Trag de mult, numai eu știu cât am muncit,Oricâte m-au încercat, am rămas de neclintit,Lumea-i tot mai rea, … Citește mai mult
Cine-i omul de nebiruit?E numai cel pe care nu-l clinteștenimic din ce nu stă-n puterea lui.Numai acesta-i cel ales.A-nvins în bătălia lui dintâi,va-nvinge oare și-n aceea care vine?El n-a putut fi cumpărat cu bani:dar nu-l va câștiga cumva femeia?În miezul zilei și-n mijlocul lumiis-a-mpotrivit victorios:oare va ști să stea-mpotrivă și-n toiul nopții, singur?Va fi el … Citește mai mult
Far, ucigași de rândunele, în preajmă valurile cu creste înspumate, țărmurile s-au culcat. Eu, care nu dorm, îți mulțumesc că-mi mături pagina cu lumină. René Char – „Cele mai frumoase poezii”
După metodele dure și nespălate ale viețiiAm fost învățat că forța vine din brațe,că trebuie să ridici,să strângi din dinți,să fii cu spinare de beton armat.Dar forțastătea de fapt în ochiul acelacare nu clipeștecând toți ceilalți urlă.
De cine să-mi fie teamăDacă-l am pe DumnezeuDe cine să mă ferescDacă el e scutul meu.Nici veninul unei cobreNu poa’ să-mi provoace moarteȘi atunci cum să iau în seamăȘmecheri de-ăștia peste noapte.Beton, beton, beton armatȘmecher pe bune, calificatȘi-un cutremur de-ar veniNici măcar nu m-aș clinti.Beton, beton, beton armatȘmecher pe bune, calificatȘi-un cutremur de-ar veniNici măcar … Citește mai mult
Trăim vremuri greleDar n-om muri noiCă romanul nostru nu dă-napoiFie viața asta cât ar fi de-amarăMai mult ne-ntărește decât ne doboarărepet. Refren:Romanul dă totul la o parteCă el nu se teme nici de moarteDacă de viață nu-i mare fricăAtunci nu-l mai sperie nimicarepet Asa sunt români fac haz de necazRâdem chiar de lacrimi ne cad … Citește mai mult
Majoritatea, când spun libertate le dă masele cu ochii însetați de sânge,Ieșind afară pentru-o nouă revoluție, eu nu-nțeleg pacea lor făcută cu arma.Indiferent de ce parte a zidului îți pui tu cazarma,Alții cer egalitate, țin arma-n mână în fața fratelui născut din aceeași țărână.Înecând anii cu multă gheață în pahare, devii legat de mâini și … Citește mai mult
Calea-i lungă, drumu-i greu,Vrut-a Bunul DumnezeuSă rămâi aici stăpân,Zbuciumat țăran român.Când o fost foc la hotarL-ai oprit pe cel barbar,Ai făcut din arme plug,Zbuciumat țăran român.O fost aur din belșug,Dar tu ai rămas cu plug,Îngăduitor și bun,Zbuciumat țăran român.Ca stejarul neclintitNicăieri n-ai pribegit,Pieptu-ai pus la cel păgân,Zbuciumat țăran român.
Toate pietrele țărâniiLe-a săpat cu osul mâinii.Toate lacrimile mameiLe-a cules în podul palmei.Toate crucile răscruciiLe-a-ntrebat unde s-apuce.Toate drumurile lumiiLe-a trecut pe jos anume.Toate ocnele-nghețateLe-a ținut o viața-n spate.Toate lanțurile greleLe-a sunat în pumni, rebele.Toate frunzele păduriiLe-a cercat în colțul gurii.Toate florile poieniiDăruitu-le-a Ilenii.
Și-am crescut un biet stejarlângă-o apă de hotar,și-am trecut din mâini în mâinide-am slujit pe mulți stăpâni.Am slujit stăpân bogatmi-a fost slujba chin curat.Am slujit stăpân străinși slujba mi-a fost pelin.Cel bogat că e bogatramurile mi-a tăiat,mi le-a rupt, mi le-a ciuntit,vergi din ele-a pregătit.Cel străin, că e străin,m-a săpat la rădăciniȘi cum m-a săpat, … Citește mai mult