Ioanid Romanescu - Fum
Țigarea – eterna hrană a așteptării, / mărunta lumină la care se încălzește singurătatea, / … →
Țigarea – eterna hrană a așteptării, / mărunta lumină la care se încălzește singurătatea, / … →
Visai de o cetate pe margine de mări / Trec peste ea cocorii zburând spre … →
Valul – oglindă / Tremură stele; / Umbre, pe ele / Norii colindă. / Pacea-nnoptării … →
Din ape străvezii ca o lumină / Ce-ar dăinui în seară pe-o vâlcea, / Din … →
Cineva aleargă după o pană, / Crede că tot ce zboară / Este o pasăre. … →
În Pullman, cu 80 pe oră! / Zburăm, / Și viteza sonoră / Ne sparge … →
Rugăciuni vechi și noi. / Voi știți, iar eu îmi amintesc abia, / cât Cer … →
păsări cât furnicile / mi-au spart peretele. / în geam / cântă duhoarea / solstițiilor. … →
Soarele din coarne-apune / într-un fel de rugăciune. / Toamnele pretutindeni au fost ieftine. / … →
Toamna își lăsă oboseala în palme și se uita la ea. / Piersicile o ascultau, … →