Reflecție – Pagina 233

Lucian Blaga - Iezerul

În pâlnia muntelui, Iezerul netulburat / Ca un ochi al lumii, ascuns, s-a deschis. / … →

Ochi evazivi, / Ochi care nu te întreabă ce, / Ochi anemici care se uită … →

Ăsta e decorul meu, imagini, peisaje / Oameni supărați, fără speranțe / Sunt o singură … →

Strofa 1: / Ce dacă bate vântul, eu sunt gol, trece prin mine / Mă-nvelesc … →

Pavilionul verde, / Înalt, de porţelan, / Lucea superb, departe, / Pe lacul diafan. / … →

Napoi, înainte – nicidecum? / Nici pentru capra neagră drum? / Aștept aici și ager … →

Mă întreb, dacă mâine nu mai vine / Ce las în urmă, dacă mâine nu … →

Umbra-mi trecu tăcută / peste apa pârâului. / Pe umbra mea-s broaștele / lipsite de … →

Copile, / Ai să aluneci în râu! / E-un trandafir în adânc / Și-n trandafir … →

În negre mantii îmbrăcată, / gândește că lumea-i prea mică / și inima nemăsurată. / … →