Versuri corectate și adnotate
(Várakozás).Goală, doarme cetatea. Sala răsună, mă gâtuiesingurătatea. Între stâlpi poleiți atârnă șuie.Pe pereți chipuri negre, vechi, de bătrâni comandanți viteji.Iar cetatea-i pustie. Doar pereții albi și muți stau treji.Comori, aur și scump argint. Năluci stăpâne pe grămezi,(Inima-i cetatea), dorinți ard pe catafalc de monezi.Iatac superb sub un baldachin de panglici de mătase,Păzit de-o zeiță cu … Citește mai mult
Pustietatea.Mă-ncinge iar,Cu chinu-i lung, al frigurilor jar.Flori și întuneric m-au înfrânt,De sete mă frământ,De sete arzătoare și de-amar.În taină luptCu vise ce răsar neîntreruptȘi-apun în negura somnului meuÎncerc să leg, cu greu, în minte-mi lanțul gândurilor, rupt.Aș vrea să-nvingDurerea ce m-abate șiȘi sorb ca dintr-un izvorPicurii reci ce-n umbra-i se preling!Visez că suntPierdută-ntr-un deșert.Că trupu-mi … Citește mai mult
În vreme ce îmi pierdeam aripileși nopțile se târau în genunchiși eu le imploram zadarnic:ridicați-vă!luați pildă de la minenu vedeți oare ce drept mă înalțca un stâlp al rușinii?… în vreme ce timpul se auzea căzândîn rotunjimi putrede de văzduhasemenea merelor neculeseprin toamne neiertat de târziiși eu mă lăsamumblat bântuitde mii deșerpi monștruoși termite cumințice … Citește mai mult
Parcă-am rămas eu singur pe pământ,În cer, ca-ntr-o clopotniță uitatăE-un clopot greu care-a uitat să batăCu funia purtată-n nori de vânt.Cum înainte nu mai este vremeÎn urma mea, din nu știu care veac,Prin noaptea cu aripi de liliacÎncepe nu știu cine să mă cheme.Și pașii mei răsună după mineCa niște bulgări care nu m-ajung,Răsună tot … Citește mai mult